ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4141/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

de chemare în judecată

Prin cererea

înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ

și fiscal, reclamanta B.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul

României, cu introducerea în cauză a Consiliul Național pentru Combaterea

Discriminării, anularea H.G. nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a

categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c)-h) Legea nr.

119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în M.

Of. nr. 528/29.07.2010 și totodată, în baza dispozițiilor art. 15 Legea nr.

554/2004, suspendarea executării H.G. nr. 737/2010.

În motivarea cererii,

reclamanta a criticat, în esență, actul contestat pentru încălcarea

dispozițiilor art. 15 Constituția României, prin faptul că este aplicat

retroactiv, și ale art. 1 Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, întrucât astfel îi este impusă o privare de proprietate discriminatorie

și lipsită de proporționalitate.

În ceea ce privește

cererea de suspendare întemeiată pe dispozițiile art. 15 Legea nr. 554/2004,

reclamanta a susținut că aceasta are la bază un caz bine justificat, prin

prisma argumentelor anterior dezvoltate, iar existența pagubei iminente este de

netăgăduit, având în vedere că executarea H.G. nr. 737/2010 implică o reducere

de peste 70 procente a pensiei, care constituie unicul mijloc de subzistență al

reclamantei.

în cauză

Pârâtul Guvernul

României, în întâmpinarea depusă, a invocat excepția inadmisibilității acțiunii

pentru neîndeplinirea procedurii administrative prealabile privind actul

contestat, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, susținând

că aceasta nu este titulara unui drept sau interes legitim vătămat și excepția

lipsei de interes a reclamantei, cu motivarea că actul administrativ ce se

solicită a fi suspendat/anulat a fost executat, producându-și deja efectele

juridice, iar măsurile solicitate de reclamantă apar ca ineficiente, neputând

restabili situatia materială anterioară.

Pe fond, a solicitat

respingerea întregii acțiuni ca nefondată.

Ministerul Muncii,

Familiei și Protecției Sociale a formulat cerere de intervenție în interesul

Guvernului României, solicitând respingerea acțiunii ca nefondată și invocând

și excepția netimbrării acțiunii de către reclamantă.

instanței de fond

Prin sentința civilă

nr. 402 din 27 octombrie 2010, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, a admis excepția inadmisibilității acțiunii și, în

consecință, a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de către reclamanta B.A.

împotriva pârâtului Guvernul României și intervenientului Ministerul Muncii,

Familiei și Protecției Sociale, și ca formulată împotriva unei persoane lipsite

de calitate procesuală pasivă acțiunea îndreptată împotriva pârâtului Consiliul

Național pentru Combaterea Discriminării.

În motivarea acestei

soluții, instanța de fond a constatat că reclamanta nu a depus la dosar dovada

îndeplinirii procedurii prealabile, nefăcând în acest sens dovada că s-a

adresat emitentului actului cu solicitarea de revocare a H.G. nr. 737/2010.

Referitor la

calitatea procesuală a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării,

Curtea a reținut că acesta poate fi chemat în justiție numai în condițiile

formulării acțiunii în temeiul art. 27 O.G. nr. 37/2000, doar în acest caz

judecarea cauzei având loc cu citarea obligatorie a Consiliului, în vederea

stabilirii caracterului discriminatoriu al faptei.

Excepția nelegalei

timbrări a fost respinsă cu motivarea că reclamanta a atașat, la dosarul

cauzei, dovada achitării taxei de timbru și a timbrului judiciar pentru ambele

capete de cerere.

Pentru a respinge

excepțiile lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes a

reclamantei în promovarea prezentei acțiuni, instanța de fond a arătat că

reclamanta, beneficiară a unei pensii de serviciu ca urmare a deținerii, până

la pensionare, a funcției de personal auxiliar în cadrul Ministerului Public,

pretinde o vătămare ca urmare a recalculării, în baza H.G. nr. 737/2010, a

drepturilor sale de asigurări sociale, existând astfel identitate între

titulara unui drept subiectiv pretins încălcat și titulara dreptului la

acțiune, iar folosul practic urmărit de către reclamantă este evident și constă

în recuperarea diferenței dintre pensia de serviciu, anterior plătită și pensia

de asigurări sociale, acordată în prezent.

exercitată

Împotriva acestei

sentințe a formulat recurs reclamanta B.A., solicitând modificarea acesteia în

sensul admiterii cererii sale și reluând argumentele dezvoltate în cererea cu

care a fost învestită instanța de fond.

II. Considerentele

Înaltei Curți asupra recursului

Examinând actele și

lucrările dosarului, în raport de legislația incidentă în speță, Înalta Curte

constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează.

și de drept relevante

Potrivit

dispozițiilor art. 109 alin. (2) C. proc. civ., „în

cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanței competente se poate face

numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condițiile stabilite de

acea lege. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea

de chemare în judecată”, iar art. 7 alin. (1) Legea nr. 554/2004 arată că „

înainte

de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care

se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim

printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice

emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de

30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a

acestuia”.

Or, în

speță, recurenta nu a depus dovada îndeplinirii acestei proceduri prealabile,

obligatorie față de obiectul cererii cu care a fost învestită instanța de

contencios administrativ.

Este

adevărat că Legea nr. 554/2004 permite derogări de la condiția sus-menționată,

în cazul acțiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul

Public, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, al celor care privesc

cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe,

refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un

interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în

termenul legal, precum și situația în care se invocă excepția de nelegalitate a

unui act administrativ, dar recurenta-reclamantă nu se încadrează în nici una

din aceste categorii.

Pentru

aceste considerente, hotărârea instanței de fond este legală și va fi

menținută.

Având în

vedere soluția adoptată, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune examinarea

chestiunii tardivității recursului formulat în privința soluției date cererii

de suspendare a executării H.G. nr. 737/2010.

2.

Soluția instanței de recurs

Pentru aceste motive,

în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) Legea nr. 554/2004 raportat la art.

312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, în

integralitatea sa, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

formulat de către B.A. împotriva sentinței civile nr. 402 din 27 octombrie 2010

a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16

septembrie 2011.