ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1393/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1393/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 1989/104/2009 reclamantul K.C., a chemat în judecată pârâtele SC K.F.P.A. SRL și SC C.S.L. SRL, membră a grupului O.G. București solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună rezoluțiunea contractului de vânzare cumpărare de părți sociale din 06 iunie 2007 și obligarea pârâtei SC C.S.L. SRL la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința nr. 836 din 23 iunie 2009, Tribunalul Olt și-a declinat competența în favoarea Tribunalului București, secția comercială, iar prin decizia nr. 1300 din 28 octombrie 2009 Curtea de Apel Craiova a admis recursul reclamantului și a casat sentința trimițând cauza spre competentă soluționare Tribunalului Olt, cu motivarea că, în cauză există elemente certe din care rezultă voința părților de executare a contractului în municipiul Slatina, prima tranșă achitându-se în contul reclamantei de la Piraeus Bank Slatina, contractul fiind încheiat în Slatina unde a și primit dată certă. Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Tribunalului Olt sub nr. 3746/104/2009, în cauză administrându-se proba cu acte și interogatorii luate părților, reclamantul renunțând la cererea privind efectuarea unei expertize.
Prin sentința nr. 355 din 30 martie 2010 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr. 3746/104/2009 s-a respins ca neîntemeiată cererea reclamantului K.C., în contradictoriu cu pârâtele SC K.F.P.A. SRL și SC C.S.L. SRL membră a grupului O.G.. Totodată, s-a respins ca neîntemeiată cererea pârâtei SC K.F.P.A. SRL privind plata cheltuielilor de judecată. Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul K.C., soluționat de Curtea de Apel Craiova, secția comercială prin Decizia nr. 168 din 7 septembrie 2010, în sensul anulării căii ordinare de atac ca netimbrate. Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a reținut că, deși legal citat pentru termenul din 7 septembrie 2010 cu mențiunea achitării taxei de timbru în cuantum de 4.149,20 lei și a timbrului judiciar de 5 lei, reclamantul nu s-a conformat acestei dispoziții, astfel încât, Curtea a făcut aplicarea dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea 146/1997 și art. 9 din O.G.
nr. 32/1995 și a anulat apelul pentru nesatisfacerea taxei de timbru. Împotriva Deciziei nr. 168 din 7 septembrie 2010 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția comercială a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate, arătând că nu a fost legal citat în fața instanței de apel pentru termenul la care au avut loc dezbaterile asupra fondului căii ordinare de atac și solicitând admiterea recursului fără să solicite cheltuieli de judecată. Deși recurentul nu și-a circumscris criticile formulate motivelor prevăzute de art. 304 C. proc. civ., Înalta Curte a apreciat că dezvoltarea lor permite, conform dispozițiilor art. 306 alin. (3) C. proc. civ., încadrarea în motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc.
civ., potrivit căruia hotărârea atacată a fost pronunțată cu încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) din același cod. Recursul este fondat. Astfel, din verificarea actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte a constatat că, pentru termenul de judecată din data de 7 septembrie 2010, când Curtea de Apel Craiova, secția comercială a reținut în pronunțare apelul declarat de reclamantul K.C., numele acestuia, menționat pe dovada de comunicare a procedurii de citare, aflată la fila 18 dos. apel, a fost SC K.C., situație de natură să creeze confuzie asupra persoanei reclamantului cu o persoană juridică, societate comercială.
Având în vedere situația mai sus expusă, Înalta Curte reține că, procedura de citare a reclamantului, pentru termenul la care au avut loc dezbaterile în fața instanței de apel, a fost nelegal îndeplinită, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 88 alin. (2) raportat la art. 88 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., care sancționează cu nulitatea neindicarea corectă a numelui părți în citație. În considerarea celor mai sus expuse raportate la textele legale menționate, constatându-se că soluționarea apelului declarat împotriva sentinței nr. 355 din 30 martie 2010 pronunțate de Tribunalul Olt, în Dosarul nr. 3746/104/2009 s-a făcut cu neobservarea formelor legale prevăzute sub sancțiunea nulității, conform dispozițiilor art. 105 alin. (2) C. proc.
civ., în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) și (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamantul K.C., va casa decizia atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E C I D E Admite recursul declarat de reclamantul K.C. împotriva Deciziei nr. 168 din 7 septembrie 2010 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, casează decizia și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 martie 2011.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.