ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2379/2011

Asupra recursurilor de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 618 din 20 decembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în Dosarul nr. 6870/117/2010 au fost condamnați: inculpatul R.I. ( fiul lui Z. și M. ) în baza art. 257 C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. 43/2002, art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., la 2 ani și 1 lună închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată. În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.

pe o durată de 2 ani, care se calculează după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C. pen. În baza art. 255 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 19 din O.U.G. 43/2002, art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul la 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită (sesiunea iunie - iulie 2009). În baza art. 255 C. pen., raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 19 din O.U.G. 43/2002, art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul la 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită (sesiunea august-septembrie 2009). În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) și (2) C. pen.

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., coroborat cu art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 , cu aplicarea art. 19 din O.U.G. 43/2002, art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul la 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată. În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 242 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul la 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată.

S-a constatat că prezentele infracțiuni au fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni și, pe cale de consecință: În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele de 2 ani și 1 lună închisoare, 1 an închisoare, 1 an închisoare, 1 an și 3 luni închisoare, 1 an și 3 luni închisoare stabilite prin prezenta, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 1 lună închisoare, care a fost sporită cu 2 luni, în final executând 2 ani și 3 luni închisoare. În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 35 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului R.I.

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe o durată de 2 ani, care se calculează după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C. pen. În baza art. 88 alin. (1) C. pen., s-a dedus din durata pedepsei durata reținerii și a arestării preventive, de la 13 iulie 2010 la zi. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive luate față de inculpatul R.I. S-a constatat că inculpatul R.I. a restituit în favoarea denunțătorilor B.B.H., B.M.S., C.L., M.I.F., M.A.B., M.L., M.D.M., M.A.D. și V.C. sumele de bani remise de aceștia, în cuantum total de 8000 euro și 4600 lei. În baza art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul R.I.

a sumelor de 10550 euro și 5400 lei, dobândite în urma săvârșirii infracțiunii de trafic de influență și nerestituite denunțătorilor. În baza art. 6 1 alin. (4) din Legea nr. 78/2000, s-a dispus restituirea în favoarea denunțătorilor M.M.R. a sumei de 350 euro, în favoarea denunțătorului P.V.C. a sumei de 300 euro, în favoarea denunțătorului L.F.D. a sumei de 1.300 euro și în favoarea denunțătorului I.M.D. a sumei de 1.200 euro. În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., art. 163 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 20 din Legea nr. 78/2000, s-a menținut măsura sechestrului asigurator instituit în vederea confiscării speciale prin Ordonanța nr. 86/P/2010 a D.N.A., serviciul Teritorial Cluj din data de 15 iulie 2010 asupra sumei de 2770 euro, consemnată pe numele inculpatului R.I., la dispoziția instanței, prin chitanța din 15 iulie 2010, eliberată de C.E.C.

B. SA, Sucursala Cluj (f. 24 vol. VI u.p). În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., art. 163 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 20 din Legea nr. 78/2000, s-a menținut măsura sechestrului asigurător instituit prin Ordonanța nr. 86/P/2010 a D.N.A., serviciul Teritorial Cluj din data de 06 septembrie 2010 asupra cotei-părți de ½ parte din imobilul de la numărul 53 din Mun. Cluj Napoca, județul Cluj, deținut de inculpatul R.I., în coproprietate cu C.E., până la concurența sumelor de 7780 euro și 5400 lei, în vederea confiscării speciale. Inculpatul V.I. (fiul lui I. și M.) în baza art. 254 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G.

43/2002, art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., la 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată. În baza art. 65 alin. (2) și (3) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe o durată de 2 ani, care se calculează după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C. pen. În baza art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. 43/2002, art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul la 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată.

În baza art. 288 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. coroborat cu art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea 78/2000, art. 19 din O.U.G. 43/2002, art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul la 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată. În baza art. 242 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul la 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată.

S-a constatat că prezentele infracțiuni au fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni și, pe cale de consecință: În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele de 2 ani și 6 luni închisoare, 1 an și 6 luni închisoare, 1 an și 6 luni închisoare, 1 an și 6 luni închisoare stabilite prin prezenta, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare, pe care o sporește cu 2 luni, în final executând 2 ani și 8 luni închisoare. În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 35 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului V.I.

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe o durată de 2 ani, care se calculează după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C. pen. În baza art. 88 alin. (1) C. pen., s-a dedus din durata pedepsei durata reținerii și a arestării preventive, de la 13 iulie 2010 la zi. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive luate față de inculpatul V.I. În baza art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul V.I. a sumelor de 4000 euro și 1.500 lei, dobândite în urma săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență. În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc.

pen., art. 163 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit, în vederea confiscării speciale, prin Ordonanța nr. 86/P/2010 a D.N.A. - serviciul Teritorial Cluj din data de 06 septembrie 2010 asupra cotei părți de 1/2 din imobilul din Mun. Cluj Napoca, județul Cluj, constatându-se că bunul este proprietatea exclusivă a numitei V.M. (f.123-127 fond). Inculpatul A.D. (fiul lui G. și A. ) în baza art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. 43/2002, art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., la 1 an și 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 86 1 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 3 ani și 9 luni, calculat în condițiile art. 86 2 C. pen. În baza art. 86 3 alin. (1) C. pen., s-au impus inculpatului următoarele măsuri de supraveghere, pe durata termenului de încercare: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice orice informații de natură a fi putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 86 4 C. pen., privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere. În baza art. 88 alin. (1) C. pen., s-a dedus din durata pedepsei aplicată inculpatului durata reținerii și a arestului preventiv de la 22 iulie 2010 la 17 noiembrie 2010. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, Cluj-Napoca, luată față de inculpatul A.D. prin Decizia penală nr. 901/R/2010 de la data de 17 noiembrie 2010 a Curții de Apel Cluj.

În baza art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul A.D. a sumei de 750 euro, dobândită în urma săvârșirii infracțiunii de trafic de influență și nerestituită de anunțătorilor. În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., art. 163 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 20 din Legea nr. 78/2000, s-a menținut măsura sechestrului asigurător instituit în vederea confiscării speciale prin Ordonanța nr. 86/P/2010 a D.N.A., serviciul Teritorial Cluj din data de 06 septembrie 2010 asupra sumei de 750 euro aflată în contul deschis la o bancă, din mun. Cluj Napoca, aparținând inculpatului A.D. Inculpatul M.H. (fiul lui O. și M.E.) în baza art. 255 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 320 1 alin. (7) C. proc.

pen., la 11 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită. În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen., pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 2 ani și 11 luni, calculat în condițiile art. 82 C. pen. În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen., privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei.

În baza art. 348 C. proc. pen., s-a dispus anularea înscrisurilor false aflate la dosarul cauzei (vol. V u.p), respectiv a unui număr de 54 de lucrări ale candidaților M.M. (4 lucrări), A.L.Z. (4 lucrări), T.R.I. (3 lucrări), M.M.R. (o lucrare), C.E. (o lucrare), T.L. (o lucrare), P.V.C.(o lucrare), L.F.D. (4 lucrări), G.L.D. (3 lucrări), M.C.( 4 lucrări), R.T.D. (2 lucrări), M.E. (4 lucrări), R.S.O. (4 lucrări), P.M. (4 lucrări), S.M.I. (4 lucrări), B.G.F. (4 lucrări), C.R.F.C. (o lucrare), R.S.M. (2 lucrări), M.V. (o lucrare), K.A. (o lucrare), N.R.N. (o lucrare) din sesiunea de bacalaureat din luna iunie-iulie 2009 de la Centrul de examen A.B. din Mun. Cluj Napoca; a unui număr de 68 de lucrări false ale candidaților S.M.

(o lucrare), C.M.A. (4 lucrări), B.R.E. (o lucrare), T.M.C. (2 lucrări), F.I.P. (4 lucrări), T.D.A. (o lucrare), B.R.O. (3 lucrări), R.D.H. (3 lucrări), H.C.D. (2 lucrări), M.A.I. (o lucrare), N.N.A. (4 lucrări), Ț.P. (o lucrare), T.R.S. (o lucrare), B.L. (o lucrare), F.M.I. (o lucrare), M.R.V. (o lucrare), M.O.G. (o lucrare), C.D.L. (2 lucrări), C.P. (2 lucrări), C.R.V. (o lucrare), N.S. (2 lucrări), C.R.S. (4 lucrări), C.A. (2 lucrări), C.S.A. (4 lucrări), F.C.R. (4 lucrări), P.B.M. (2 lucrări), Z.D. (o lucrare), C.L. (o lucrare), M.I.A. (o lucrare), P.C. (o lucrare), D.M. (4 lucrări), P.I. (4 lucrări) din sesiunea de Bacalaureat august –septembrie 2009 de la Centrul de examen E.N. din mun.

Cluj Napoca. În baza art. 189 alin. (1) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul M.H., în sumă de 400 lei, s-a avansat din fondul Ministerului Justiției. În baza art. 191 alin. (1) și (2) C. proc. pen., au fost obligați inculpații R.I., V.I. la plata în favoarea statului a sumei de câte 1.300 lei fiecare, inculpatul A.D. a sumei de 1200 lei, iar inculpatul M.H. a sumei de 750 lei, sume care includ și onorariile apărătorilor desemnați din oficiu. Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut, în esență, următoarea situație de fapt: În lunile iunie 2009, august 2009, iunie 2010, în calitate de director al Grupului Școlar A.B., inculpatul R.I., în baza unei rezoluții unice, a pretins suma totală de 23.650 euro, din care a primit 22.350 euro și 11.100 lei (reținând pentru sine suma de 18.550 euro și 10.000 lei), după cum urmează: de la M.M.

– 800 euro, T.R.I. – 600 euro, M.M.R. – 350 euro, C.E. – 200 euro, T.L. – 300 euro, P.V.C. - 300 euro, L.F.D. - 1.300 euro, P.M. - 800 euro, R.D.H. – 5.400 lei (echivalentul sumei de 1.350 euro pretinsă), H.C.D. - 500 euro, M.A.I. - 250 euro, Ț.P. - 350 euro, T.R.S. - 350 euro, M.R.V. - 250 euro, B.R.O. - 750 euro, N.N.A. – 1.000 euro, B.I. - 1.100 euro, M.A.B. (și de la tatăl acestuia M.L.) – 1.100 euro, M.L. (mama candidatei M.S.A.) – 4.600 lei (echivalentul sumei de 1.100 euro pretinse), I.M.D. – 1.200 euro, S.I.A. - 750 euro, M.D.M. (și de la mama acesteia P.G.S.) – 1.100 euro, B.B.H. – 1.100 euro, C.L. (mama candidatului C.I.T.) – 1.100 euro, I.S.V. (prin intermediul lui D.A.) – 1.000 euro, M.A.D.

- 700 euro, C.G.F. – 1.100 euro, B.M.S. – 2.000 euro (1.000 euro pentru el și 1.000 euro pentru candidata V.C.), O.N. – 1.100 euro, M.I.F. – 1.100 euro, (primind doar 900 euro), S.D.M. - 1.100 euro (primind doar suma de 1.100 lei), F.C. și A.I. o sumă de bani al cărui cuantum nu l-a comunicat acestora, urmând să-l stabilească ulterior. Inculpatul a lăsat să se creadă față de susnumiți că are influență pe lângă unii din membri comisiilor de examen de la cele trei sesiuni de bacalaureat și îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise de la examenele de bacalaureat. Probele administrate au confirmat faptul că planul inițial de fraudare a fost conceput în linii generale și verificat de inculpații R.I.

și V.I. în sesiunea de bacalaureat din vara anului 2009, fiind repetat, cu mărirea corespunzătoare a anvergurii și atragerea unui număr suplimentar de participanți, în toamna anului 2009 și, în sfârșit, perfecționat la nivelul tehnicii de fraudare în toamna anului 2010. În sesiunea de bacalaureat din iunie 2009, inculpatul R.I. i-a promis o sumă de bani, precizată ulterior la 2000 de euro, inculpatului V.I., președintele Comisiei de examen de la Centrul de examen Grup Școlar A.B., pentru ca acesta în calitatea pe care o avea să îl ajute să fraudeze examenul de bacalaureat la probele scrise în interesul mai multor candidați.

În sesiunea de bacalaureat din august-septembrie 2009, inculpatul, după o înțelegere anterioară, prin intermediul inculpatului V.I., a remis inculpatului C.I., președintele Comisiei de examen de la Centrul de examen de la Colegiul tehnic „E.N.” suma de 1.800 euro, pentru ca acesta în calitatea pe care o avea să îl ajute să fraudeze examenul de bacalaureat la probele scrise în interesul mai multor candidați proveniți de la Grupul Școlar A.B. În sesiunea de bacalaureat din iunie 2009, inculpații R. și V. au falsificat 54 de lucrări ale candidaților M.M. (4 lucrări), A.L.Z. (4 lucrări), T.R.I. (3 lucrări), M.M.R. (o lucrare), C.E. (o lucrare), T.L. (o lucrare), P.V.C. (o lucrare), L.F.D. (4 lucrări), G.L.D.

(3 lucrări), M.C. (4 lucrări), R.T.D. (2 lucrări), M.E. (4 lucrări), R.S.O. (4 lucrări), P.M. (4 lucrări), S.M.I. ( 4 lucrări), B.G.F. (4 lucrări), C.R.F.C. (o lucrare), R.S.M. (2 lucrări), M.V. (o lucrare), K.A. (o lucrare), N.R.N. (o lucrare), sigilând colțurile secretizate ale lucrărilor de examen pe care candidații mai sus menționați, cu știința celor doi inculpați, le-au redactat în alte săli și condiții decât cele reglementate de metodologia de desfășurare a bacalaureatului, cunoscând că inculpatul V.I. urma să aplice pe colțurile secretizate ale lucrărilor falsificate ștampila de examen, după ce le-a strâns din sălile unde au fost falsificate și i le-a dat președintelui Comisiei de examen.

În sesiunea de bacalaureat din august-septembrie 2009 de la Centrul de examen de la Colegiul Tehnic „E.N.” inculpații R.I., V.I. și C.I. au falsificat 68 de lucrări ale candidaților S.M. (o lucrare), C.M.A. (4 lucrări), B.R.E. (o lucrare), T.M.C. (2 lucrări), F.I.P. (4 lucrări), T.D.A. (o lucrare), B.R.O. (3 lucrări), R.D.H. (3 lucrări), H.C.D. (2 lucrări), M.A.I. (o lucrare), N.N.A. (4 lucrări), Ț.P. (o lucrare), T.R.S. (o lucrare), B.L. (o lucrare), F.M.I. (o lucrare), M.R.V. (o lucrare), M.O.G. (o lucrare), C.D.L. (2 lucrări), C.P. (2 lucrări), C.R.V. (o lucrare), N.S. (2 lucrări), C.R.S. (4 lucrări), C.A. (2 lucrări), C.S.A. (4 lucrări), F.C.R. (4 lucrări), P.B.M. (2 lucrări), Z.D. (o lucrare), C.L.

(o lucrare), M.I.A. (o lucrare), P.C. (o lucrare), D.M. (4 lucrări), P.I. (4 lucrări) sigilând colțurile secretizate ale lucrărilor de examen pe care candidații mai sus menționați, cu știința celor trei inculpați (cu excepția candidatului P.I.), le-au redactat în alte săli și condiții decât cele reglementate de metodologia de desfășurare a bacalaureatului, cunoscând că inculpatul C.I., în calitate de președinte al Comisiei de examen, urma să aplice pe colțurile secretizate ale lucrărilor falsificate ștampila de examen, după ce le-a strâns din sălile unde au fost falsificate și i le-a dat inculpatului V.I. pentru a le înmâna președintelui Comisiei de examen. În sesiunea de bacalaureat din iunie 2010 de la Centrul de examen Grup școlar „A.B.”, împreună cu inculpații V.I.

și C.I. au falsificat un număr de 42 de lucrări la proba scrisă la Limba și literatura română din care 12 lucrări ce conținea scrisul original al candidaților B.M.S., C.I.T., K.E.A., M.C.A., M.I.F., M.A.B., V.C., V.M.A., M.M.I., A.I., I.M.D., M.D.M. prin completarea datelor ce trebuiau scrise pe prima pagină a formularului de examen în colțul secretizat și la celelalte rubrici (sesiune, materie, etc) și 30 de lucrări ale candidaților F.C., M.E.R., B.I., C.M.E., C.M.I., O.N.I., C.T.I., C.V.G., S.I., M.S.A., D.E., L.P.A., M.C.I., D.S., B.I.N., T.C.D., P.C.S., S.M., P.I.S., R.S.V., S.E., I.S.V., B.B.H., O.G.D., S.D.M., G.G.F., S.I.A., C.C.V., M.P.O., M.H., prin xerocopiere împreună cu inculpatul V.I.

de pe cele 12 lucrări ale candidaților mai sus menționați și prin completarea datelor ce trebuiau scrise pe prima pagină a formularului de examen în colțul secretizat și în celelalte rubrici (sesiune, materie, etc) și ulterior prin sigilarea împreună cu inculpatul V.I. a colțurilor secretizate ale celor 42 de lucrărilor de examen, din care cele 12 lucrări au fost redactate de candidații respectivi și o lucrare de candidatul O.N.I., cu știința celor trei inculpați, în alte săli și condiții decât cele reglementate de metodologia de desfășurare a bacalaureatului, cunoscând că inculpatul C.I., în calitate de președinte al comisiei de examen, urma să aplice pe colțurile secretizate ale lucrărilor falsificate ștampila de examen.

Toate lucrările originale ale candidaților arătați mai sus au fost sustrase de inculpați în vederea înlocuirii lor cu lucrările falsificate și a distrugerii lor ulterioare. Cu privire la inculpatul V.I., instanța a reținut că, în baza unei rezoluții infracționale unice, în sesiunea de bacalaureat din iunie 2009, în calitate de președinte al Comisiei de examen de la Centrul de examen Grup Școlar A.B., a acceptat inițial să primească de la inculpatul R.I. o sumă de bani al cărui cuantum nu i-a fost menționat în mod concret și ulterior a primit suma de 2000 euro de la susnumitul, pentru ca prin încălcarea atribuțiilor pe care le avea în acea calitate, să îl ajute să fraudeze examenul de bacalaureat la probele scrise în interesul mai multor candidați, în cursul lunii iunie 2010, în calitate de membru al Comisiei de examen de la Centrul de examen Grup Școlar A.B., a primit de la candidatul M.M.I.

suma de 400 euro și de la candidatul M.H. suma de 400 euro, pentru ca în această calitate să îi ajute să promoveze în mod fraudulos examenul de bacalaureat la probele scrise pe care aceștia urmau să le susțină la centrul de examen mai sus menționat, în cursul lunii iunie 2010, acceptat să primească de la inculpatul R.I. o sumă de bani al cărei cuantum nu i-a fost comunicat în mod concret (dar care nu putea fi mai mică decât suma obținută de acesta în sesiunea iunie 2009, având în vedere numărul candidaților și suma solicitată acestora pentru fiecare probă de examen), pentru ca, în virtutea atribuțiilor cu care fusese învestit în calitate de membru în Comisia de bacalaureat, să faciliteze fraudarea examenului în vederea asigurării promovării candidaților care au plătit sume de bani în acest sens.

Inculpatul, în calitate de director adjunct la Colegiul tehnic „E.N.” în baza unei rezoluții infracționale unice, în cursul lunii august 2009, a pretins și primit de la candidații S.M. suma de 300 euro, B.R.E. suma de 300 euro, T.M.C. suma de 500 euro, F.I.P. suma de 1.000 euro, T.D.A. suma de 1.500 lei, F.M.I. suma de 300 euro, C.M.A. suma de 1.000 euro, respectiv suma totală de 3.400 euro și 1.500 lei, din care a rămas cu suma de 1.600 euro și 1.500 lei, lăsând să se creadă față de susnumiții că are influență pe lângă unii din membri comisiilor de examen de la Centrul de examen de la Colegiul tehnic „E.N.” și îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise de la examenul de bacalaureat, iar în cursul lunii ianuarie 2010 a pretins și primit de la M.M.I.

suma de 300 euro, lăsând să se creadă față de acesta că are influență pe lângă unii membri ai comisiei de examen de la Centrul de examen de la Grupul școlar A.B. și îl poate ajuta să promoveze în mod fraudulos examenul de competențe lingvistice pe care acesta urma să îl susțină, la centrul respectiv. În sesiunea de bacalaureat din iunie 2009 de la Centrul de examen Grup școlar A.B., în calitate de președinte al Comisiei de examen, împreună cu inculpatul R.I. au falsificat 54 de lucrări ale candidaților, iar în sesiunea din august-septembrie 2009 de la Centrul de examen Colegiul tehnic „E.N.”, împreună cu R.I. și C.I. au falsificat 64 de lucrări, pentru ca în sesiunea din iunie 2010 să falsifice împreună alte 42 de lucrări în condițiile și pe numele candidaților arătați mai sus.

Toate lucrările originale au fost reținute de inculpați în vederea distrugerii ulterioare, fiind înlocuite cu lucrările falsificate de aceștia. Cu privire la inculpatul A.D., tribunalul a reținut că, în calitate de director la Grupul Școlar D.N. și director adjunct al Liceului „V.B.” din Cluj Napoca, în baza unei rezoluții infracționale unice, în cursul lunii august 2009, a pretins și primit de la candidații Colța Pompei suma de 500 euro, M.O.G. suma de 250 euro, N.S. suma de 500 euro, a pretins de la candidatul C.R.V. suma de 500 euro primind doar 200 euro, primind în total de la aceștia suma de 1.450 euro din care pentru sine 750 euro; în cursul lunii iunie 2010, a pretins și primit de la candidații D.E.

suma de 900 euro, L.P.A. suma de 900 euro, M.C.A. suma de 600 euro, C.V.G. suma de 900 euro, R.S.V. suma de 900 euro, S.M.V. suma de 900 euro, P.S.C. suma de 900 euro, S.E. suma de 900 euro, S.I. (prin intermediul soțului ei S.E.) suma de 900 euro, S.M.E. suma de 900 euro, B.I.N. suma de 900 euro, D.S. suma de 900 euro, C.T.V. suma de 900 euro, M.C.I. suma de 900 euro, T.C.D. suma de 900 euro,a pretins de la candidata M.E.R. suma de 600 euro urmând ca banii să-i primească după finalizarea examenului, primind în total de la candidați suma de 13.200 euro, lăsând să se creadă față de susnumiții că are influență pe lângă unii din membri comisiilor de examen de la cele două sesiuni de bacalaureat (august - septembrie 2009 și iunie 2010) și îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise de la bacalaureat.

Cu privire la inculpatul M.H., prima instanță a reținut că, în luna iunie 2010, i-a remis inculpatului V.I., membru în Comisia de examen de la Centrul de examen de la Grup Școlar „A.B.” suma de 400 euro, pentru ca în această calitate să îl ajute să promoveze în mod fraudulos examenul de bacalaureat la probele scrise pe care acesta urma să le susțină la centrul de examen mai sus menționat, din sesiunea iunie - iulie 2010. Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen legal Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A. – serviciul Teritorial Cluj și inculpații V.I., R.I. și A.D. Parchetul a criticat nelegalitatea măsurii de siguranță a confiscării, greșita încadrare juridică dată infracțiunii de dare de mită reținută în sarcina inculpatului M.H., incompleta aplicare a dispozițiilor art. 348 C. proc.

pen. Inculpații V.I. și R.I. au învederat că pe rolul Tribunalului Cluj a fost înregistrat un nou Dosar nr. 9069/117/2010 care are ca obiect acte materiale ale infracțiunii pentru care au fost judecați în primă instanță în Dosarul nr. 6870/117/2010. Au solicitat desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare întrucât fondul cauzei a fost greșit soluționat prin separarea unei infracțiuni unice, cu desconsiderarea cazului de indivizibilitate prevăzut de art. 33 lit. c) C. proc. pen. Un alt motiv de apel invocat de toți cei trei inculpați s-a referit la individualizarea pedepselor aplicate. Prin decizia penală nr. 74/ A din 4 aprilie 2011, Curtea de Apel Cluj a admis apelurile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A.

– serviciul Teritorial Cluj și inculpaților V.I., R.I. și A.D., a desființat în totalitate sentința atacată și, în rejudecare, a dispus următoarele: În baza art. 139 și art. 136 lit. b) C. pen. a înlocuit măsura arestului preventiv luată față de inculpații V.I. și R.I. cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea Cluj Napoca, prevăzută de art. 145 C. proc. pen. Pe durata acestei măsuri preventive, inculpații au fost obligați: a) să se prezinte la instanțele de judecată ori de câte ori sunt chemați; b) să se prezinte la I.P.J. Cluj, ca organ desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit de această instituție sau ori de câte ori sunt chemați; c) să nu-și schimbe locuința fără încuviințarea Curții de Apel Cluj; d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme; e) în baza art. 145 alin. (1) 2 lit. c) C. proc.

pen., să nu se apropie de victimele infracțiunilor, de membrii familiilor acestora, de martorii din lucrări și să nu comunice cu aceștia în mod direct sau indirect și să nu ia legătura cu coinculpații; f) să nu desfășoare activitățile în exercitarea cărora au săvârșit fapta. S-a făcut aplicarea prevederilor art. 145 alin. (3) C. proc. pen. și s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaților V.I. și R.I. de sub puterea mandatelor de arestare nr. 49 și, respectiv, 48 din 14 iulie 2010, dacă nu sunt arestați în altă cauză. Măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara luată față de inculpatul A.D. prin încheierea nr. 30/ R din 28 februarie 2011 a Curții de Apel Cluj a fost menținută.

Instanța de apel a constatat că instanța de fond a fost investită cu judecarea a două rechizitorii care aveau ca obiect acte materiale ale unei unice infracțiuni de trafic de influență în formă continuată comisă de inculpații V.I. și R.I., situație ce atrăgea incidența dispozițiilor art. 33 lit. c) C. proc. pen. . Cum cel de-al doilea rechizitoriu – nr. 119/P/2010 al D.N.A. – a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj la data de 9 decembrie 2010, adică anterior pronunțării sentinței nr. 618 din 20 decembrie 2010 din prezenta cauză, s-ar fi impus reunirea cauzelor de către Tribunalul Cluj și judecarea lor împreună. Datorită faptului că acest lucru nu s-a realizat, instanța de apel a constatat că au fost încălcate dispozițiile cu privire la competența materială a instanței, împrejurări ce atrag nulitatea absolută a hotărârii pronunțate, și a dispus desființarea hotărârii atacate conform prev. art. 379 pct. 2 lit. b) teza a II-a C. proc.

pen. și rejudecarea cauzei de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată. Curtea a apreciat că există un caz de nulitate absolută reglementat de art. 197 alin. (2) C. proc. pen., deoarece nulitatea operează nu numai în caz ele necompetență după materie și calitatea persoanei a organelor de urmărire penală (art. 206, art. 208), a procurorilor (art. 209) și a instanțelor de judecată (art. 25 până la art. 29 și art. 40 și art. 41) ci și caz de încălcare a normelor ce se referă la prorogarea competenței în caz de indivizibilitate și conexitate (prev. de art. 32, art. 37) a schimbării încadrării juridice a faptei de către instanța ierarhic superioară (art. 41) și chestiuni prealabile (art. 44). De asemenea, s-a reținut ca argument al incidenței acestui caz de nulitate absolută și împrejurarea că inculpaților R.I.

și V.I. li s-a produs o vătămare ce nu poate fi înlăturată în niciun mod, decât prin anularea actului, vătămare ce rezidă din faptul că nu este indiferent sub aspectul regimului sancționator, dacă inculpații sunt judecați în două dosare diferite sau într-unul singur, că pentru o mai bună administrare a actului de justiție și pentru respectarea termenelor rezonabile ale procedurilor judiciare se impune ca o singură activitate infracțională să nu fie frântă și împărțită în dosare diferite și că pentru aflarea adevărului și pronunțarea unei soluții juste trebuie avută o viziune de ansamblu asupra tuturor actelor materiale ce intră în conținutul aceleiași infracțiuni unice. Împotriva acestei decizii penale au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A.

– serviciul Teritorial Cluj și inculpatul A.D. Prin decizia penală nr. 1513 din 14 aprilie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 6870/117/2010, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A. – serviciul Teritorial Cluj împotriva deciziei penale nr. 74/ A din 4 aprilie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, cu privire la înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților V.I. și R.I. S-a format Dosarul penal nr. 3273/1/2011 al Înaltei Curți de Casație și Justiție având ca obiect recursul Parchetului cu privire la dispoziția de desființare a sentinței penale nr. 618 din 20 decembrie 2010 a Tribunalului Cluj și de trimitere a cauzei spre rejudecare la Tribunalul Cluj, precum și recursul inculpatului A.D.

Parchetul a susținut că în mod greșit instanța de apel a absorbit în dispozițiile care reglementează competența după materie și pe cele referitoare la cazurile conexitate și a extins, astfel, și asupra celor din urmă incidența sancțiunii nulității absolute prevăzută de art. 197 alin. (2) C. proc. pen. . Tribunalul Cluj, deși apreciat ca nefiind necompetent în a fi instrumentat cauza în primă instanță, a fost investit cu rejudecarea cauzei, astfel că argumentația instanței de control judiciar este intrinsec viciată. S-a mai reținut că soluția de desființare a sentinței fondului și de trimitere a cauzei spre rejudecare afectează iremediabil celeritatea judecării cauzei prin prisma solicitării inculpaților de a li se aplica procedura prevăzută de art. 320 1 C. proc.

pen. În sfârșit, prin motivele orale, s-a arătat că dispozițiile art. 449 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. reglementează situația în care, prin hotărâri diferite, instanța s-a pronunțat asupra actelor care intră în conținutul aceleiași infracțiuni. S-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate și trimiterea cauzei la Curtea de Apel Cluj în vederea continuării judecării apelurilor. Inculpatul A.D. a solicitat rejudecarea cauzei de către Tribunalul Cluj, iar în cazul în care se va dispune continuarea judecării apelului său, să se reindividualizeze pedeapsa ce i-a fost aplicată. Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 385 9 alin. (3) C. proc.

pen., Înalta Curte constată următoarele: Instanța de apel a făcut o greșită interpretare și aplicare a dispozițiilor legale privind competența în caz de indivizibilitate și conexitate, sancțiunea nulității absolute și soluțiile la judecata în apel, desființând în mod neîntemeiat sentința instanței de fond și dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Cluj. Potrivit dispozițiilor art. 32 C. proc. pen., în caz de indivizibilitate sau de conexitate, judecata în primă instanță, dacă are loc în același timp pentru toate faptele și pentru toți făptuitorii, se efectuează de aceeași instanță. Art. 33 lit. c) C. proc. pen. stabilește că este indivizibilitate în cazul infracțiunii continuate sau în orice alte cazuri când două sau mai multe acte materiale alcătuiesc o singură infracțiune.

În cazul de indivizibilitate prevăzut de art. 33 lit. c) C. proc. pen. cauzele trebuie să fie reunite întotdeauna. Examinarea textelor de lege referitoare la sediul materiei aplicabil speței de față impune următoarele constatări: În scopul unei bune înfăptuiri a justiției și pentru a evita judecata separată de către aceeași instanță și pronunțarea unor hotărâri contradictorii în cauze între care există legături substanțiale necesare aflării adevărului, în cadrul aceluiași proces penal, legiuitorul a prevăzut instituția reunirii cauzelor conexe sau indivizibile. Reunirea cauzelor la aceeași instanță poate avea loc în cursul judecării în primă instanță, în apel sau la instanța de recurs. Reunirea cauzelor în primă instanță (art. 32 C. proc.

pen.) este posibilă numai în situația în care cauzele conexe sau indivizibile se află în aceeași fază procesuală (a judecății în primă instanță), neavând relevanță stadiul de judecată în care se găsesc, reunirea putând avea loc și cu ocazia deliberării. Reunirea cauzelor este posibilă și la instanța de apel au de recurs, dacă sunt îndeplinite două condiții: - instanțele să fie de același grad; - cauzele să se afle în același stadiu de judecată. De la regula stabilită, legiuitorul a prevăzut excepția cazului de indivizibilitate prevăzut de art. 33 lit. c) C. proc. pen., când cauzele trebuie să fie reunite întotdeauna fără a avea importanță faza procesuală sau stadiul de judecată în care se află.

În caz de indivizibilitate sau conexitate, are loc, de regulă, și o prorogare a competenței în favoarea instanței la care se reunesc cauzele (instanța principală). Prin prorogarea competenței, instanței principale i se conferă – datorită conexității și indivizibilității dintre cauze – dreptul de a soluționa și cauze penale care în mod obișnuit sunt de competența altei instanțe. Reunirea cauzelor conexe sau indivizibile se hotărăște din oficiu, la cererea părților sau a procurorului, de către instanța căreia îi revine competența de judecată prin prorogare (instanța la care sunt reunite cauzele, dacă acestea se află în aceeași fază și etapă procesuală).

Doctrina a decelat existența a două modalități de reunire: - în cazul în care urmărirea penală a fost efectuată de același organ, în același timp, pentru toate infracțiunile și toți participanții, procurorul va sesiza cu rechizitoriu instanța competentă să judece cauza în întregime ; - în cazul în care urmărirea penală a fost efectuată de organe diferite și în perioade de timp diferite, iar sesizarea prin rechizitoriu s-a făcut la mai multe instanțe, reunirea cauzelor la instanța competentă prin prorogare este obligatorie, dacă judecata în primă instanță are loc în același timp. În speță, investirea aceleiași instanțe, Tribunalul Cluj, - competent atât material, cât și după calitatea persoanei, precum și din punct de vedere teritorial - s-a făcut succesiv, prin două rechizitorii emise la interval de 3 luni de zile, de către același organ de urmărire penală, doi dintre făptuitori - V.I.

și R.I. - regăsindu-se în calitatea de inculpați în ambele acte de sesizare, și pentru fapte care intră în conținutul infracțiunii unice de trafic de influență în formă continuată prevăzută de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În prima cauză, Tribunalul Cluj se afla în deliberare ( a se vedea încheierea din 13 decembrie 2010, Dosar 6870/117/2010), și s-a pronunțat la data de 20 decembrie 2010, în timp ce cea de-a doua cauză a fost înregistrată la 9 decembrie 2010, primind termen de judecată la 6 ianuarie 2011. Or, o cerere de reuniune a cauzelor care să permită instanței verificarea îndeplinirii condițiilor legale nu s-ar fi putut formula decât într-o singură ipostază și anume până la pronunțarea sentinței nr. 618 din 20 decembrie 2010, impunând o repunere pe rol a cauzei pentru a se verifica incidența dispozițiilor art. 33 lit. c) C. proc.

pen. Ulterior acestui moment, o cerere de reunire a cauzelor în fața primei instanțe nu se mai putea formula, nemaifiind îndeplinite cerințele legale arătate în considerentele de mai sus. Cererea de reunire a cauzelor nu s-a efectuat, în consecință reunirea cauzelor pe motiv de indivizibilitate nu s-a dispus, ceea ce impune din partea Înaltei Curți examinarea consecințelor sub aspect procesual a acestei situații. Înalta Curte constată că nereunirea cauzelor care au format obiectul Dosarelor penale nr. 6870/117/2010 și 9069/117/2010 pe rolul Tribunalului Cluj nu este sancționată cu nulitatea. Nesocotirea obligativității reunirii cauzelor este sancționată cu nulitatea absolută când prorogarea se referă la competența materială și personală, și cu nulitatea relativă când prorogarea se referă la competența teritorială.

Or, în cauză nu se pune problema prorogării de competență în sensul art. 35 C. proc. pen., competența în raport cu făptuitorii și faptele lor revenind uneia și aceleiași instanțe, - Tribunalul Cluj - iar nu mai multor instanțe egale în grad, ori de grade diferite. În consecință, nereunirea cauzelor nu a afectat în niciun mod competența materială, personală și/ sau teritorială a instanței care rămâne în mod legal câștigată aceleiași unice instanțe Tribunalul Cluj, investită dintr-un început cu soluționarea celor două privini. Prin urmare, dispozițiile art. 197 C. proc. pen. nu sunt incidente în cauză, neexistând temei de sancționare a hotărârii examinate prin prisma nulității absolute ori relative, astfel cum în mod greșit a apreciat curtea de apel.

Așa fiind, Înalta Curte constată că în cauză nu au existat motive de desființare a sentinței pronunțate în fond de Tribunalul Cluj și de trimitere a cauzei spre rejudecare, în vederea reunirii prezentei cauze cu cea care formează obiectul Dosarului nr. 9069/117/2010 și pronunțării unei singure hotărâri. Pe de altă parte, Înalta Curte constată că Dosarul nr. 9069/117/2010 și-a urmat cursul pe rolul Tribunalului Cluj, aflându-se în faza deliberărilor, pronunțarea soluției fiind amânată de la 28 iunie 2011 la 12 iulie 2011, ceea ce ar fi făcut practic, nerealizabilă reunirea cauzelor, în situația în care ea s-ar fi dovedit a constitui un motiv legal de desființare a sentinței. În sfârșit, Înalta Curte mai constată că prin dispozițiile cuprinse în conținutul art. 43 C. pen., art. 449 C. proc.

pen., legiuitorul a prevăzut remedii pentru situația în care, privitor la unele din actele care intră în conținutul aceleiași infracțiuni, s-a pronunțat, anterior, o hotărâre definitivă. Pentru aceste considerente, Înalta Curte va admite recursul Parchetului de pe lângă Înaltei Curți de Casație și Justiție - D.N.A. - serviciul Teritorial Cluj, va casa decizia penală nr. 74/ A din 4 aprilie 2011 a Curții de Apel Cluj și va trimite cauza acestei instanțe în vederea judecării apelurilor declarate de parchet și de inculpații V.I., R.I. și A.D. Pentru aceleași considerente, recursul inculpatului A.D. va fi respins ca nefondat, întrucât nesoluționându-se apelul declarat de acesta, nu se pune problema reindividualizării în recurs a pedepsei ce i-a fost aplicată de instanța de fond.

Văzând și dispozițiile art. 385 15 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2), art. 189 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A. – serviciul Teritorial Cluj împotriva deciziei penale nr. 74/ A din 4 aprilie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, privind pe intimații inculpați R.I., V.I., M.H. și A.D. Casează decizia penală atacată și trimite cauza Curții de Apel Cluj în vederea continuării judecării apelurilor. Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.D. împotriva aceleiași decizii penale. Obligă recurentul inculpat A.D. la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a intimatului inculpat M.H. în sumă de câte 400 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a intimaților inculpați R.I. și V.I. până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de câte 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 14 iunie 2011.