ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 86/2015

Prin adresa nr. 856/2014 înregistrată pe rolul

Judecătoriei sectorului 3 București, la data de 15 septembrie 2014, Biroul Executorilor

Judecătorești Asociați D.D. a solicitat încuviințarea executării silite împotriva

debitorului I.G.A., la cererea creditoarei Societatea Profesională de Avocați cu

Răspundere Limitată B.G., în baza titlului executoriu reprezentat de contractul

de asistență juridică din 04 mai 2011.

Prin sentința nr. 14685 din data de 07

octombrie 2014 Judecătoria sectorului 3 București a admis excepția necompetenței

teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei

Pitești.

În motivare, s-a arătat că, în raport de Decizia

nr. 348 din 17 iunie 2014, prin care Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea

dispozițiilor art. 650 alin. (1) C. proc. civ., în speță se aplică dispozițiile

de drept comun, prin aplicarea corespunzătoare a normei generale de competență teritorială:

instanța de la sediul sau domiciliul pârâtului, respectiv a debitorului.

Investită prin declinare, Judecătoria Pitești

a pronunțat sentința nr. 11254 din data de 24 noiembrie 2014, prin care a admis

excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei

în favoarea Judecătorie sector 3 și a constatat ivit conflictul negativ de competență.

În motivare, instanța a reținut incidența prevederilor

art. 25 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora „Procesele în curs de judecată,

precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi”.

În aceste sens, instanța a reținut că executarea silită începe prin înregistrarea

cererii de executare silită la biroul executorului judecătoresc, astfel, orice modificare

intervenită ulterior devine inaplicabilă.

La data formulării cererii de executare silită

de către creditor competentă era instanța inițial sesizată, în favoarea căreia se

va declina competența de soluționare a cauzei.

Cu privire la conflictul negativ de competență,

cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la

art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prevederile art. 650 C. proc. civ., prin care

s-a stabilit că instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia

se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, au fost declarate

neconstituționale prin Decizia nr. 348/2014 pronunțată de Curtea Constituțională.

În motivarea acestei decizii, curtea constituțională

a reținut, în esență, că legiuitorul a lăsat, indirect, creditorului prerogativa

alegerii instanței de executare, prin alegerea discreționară a unui executor

judecătoresc din circumscripția curții de apel unde urmează a fi efectuată

executarea silită.

Or, spune Curtea Constituțională, legiuitorul

nu are competența constituțională de a lăsa la aprecierea părților

stabilirea instanței competente să soluționeze o cerere, ci trebuie să

instituie el însuși criteriile necesare, criterii care trebuie să fie clare

și previzibile

În speța de față, Înalta Curte reține

că cererea de încuviințare a executării silite a fost înregistrată pe rolul

instanțelor de judecată la data de 15 septembrie 2014, după publicarea în

M. Of. a Deciziei nr. 348 din 17 iunie 2014.

Înalta Curte a apreciat că declararea neconstituțională

a dispozițiilor art. 650 alin. (1)

C. proc. civ.

nu are drept efect repunerea în vigoare

a dispozițiilor anterioare abrogate, respectiv cele care stabileau instanța locului

unde se desfășoară executarea silită.

Așa fiind, Înalta Curte urmează a stabili competența

instanței de executare prin raportare la domiciliul sau sediul debitorului la data

primei sesizări a instanței de executare, care este competența teritorială

de drept comun, reglementată în prezent de art. 107 C. proc. civ.

Prin urmare, Înalta Curte arată că este exclusă

interpretarea potrivit căreia prin declararea neconstituțională a prevederilor

art. 650

C.

proc. civ.

s-ar reveni la soluția prevăzută de art. 373 alin. (2)

C. proc. civ.

Așadar, cum sediul debitorului

I.G.A. se află în Pitești,

str. C., județul Argeș, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei

în favoarea Judecătoriei Pitești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei

în favoarea Judecătoriei Pitești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 ianuarie

2015.