ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 728/2015

Asupra conflictului de

competență de față, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 27 august 2014,

înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 3 București, BEJ Asociați D.D. din

București a solicitat, la cererea creditorului F.C.C. SRL, încuviințarea executării

silite împotriva debitorului SC J.I.E. SRL, pentru suma de 16993,38 RON, reprezentând

chirie aferentă lunii august, în baza titlului executoriu reprezentat de contractul

de închiriere FN din data de 24 iulie 2013.

Prin sentința civilă

nr. 13810 din 29 septembrie 2014, Judecătoria sectorului 3 București a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Instanța a reținut că

art. 650 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia „instanta

de executare este judecatoria în circumscripția căreia se află biroul executorului

judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel”,

a fost declarat neconstituțional prin Decizia nr. 348 din 17 iunie 2014 a Curții

Constituționale, de la data publicării deciziei în M. Of. nr. 529/16.07.2014, dispozițiile

menționate fiind suspendate de drept, iar efectele sale au încetat la expirarea

termenului de 45 de zile de la data publicării în M. Of.

Cum cererea a fost înregistrată 2014 pe rolul Judecătoriei sectorului

3, la data de 27 august, ulterior publicării Deciziei nr. 348 din 17 iunie 2014

în M. Of., sub aspectul competenței teritoriale nu își mai găsesc aplicare prevederile

art. 650 C. proc. civ. în forma citată anterior,

ci dispozițiile

de drept comun, prin aplicarea corespunzătoare a normei generale de competență teritorială:

instanța de la sediul/domiciliul pârâtului/debitorului, conform art. 107 alin. (1)

C. proc. civ.

Raportat la

sediul debitorului,

SC

J.I.E. SRL

din Cluj-Napoca, județ Cluj,

instanța

a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca,

județ Cluj.

Prin sentința civilă

nr. 12467/CC din data de 31 octombrie 2014, Judecătoria Cluj-Napoca a declinat competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 3 București și, constatând

invit conflictul negativ de competență, a dispus înaintarea dosarului la Înalta

Curte de Casație și Justiție.

Instanța a reținut că,

la data de 25 martie 2014, ca efect al încuviințării cererii de executare silită

formulată de către creditoarea SC F.C.C. SRL, în baza titlului executoriu constând

în contractul de închiriere F.N. din data de 24 iulie 2013, Judecătoria sectorului

3 București a devenit instanța de executare în sensul dispozițiilor art. 650

alin. (2) noul C. proc. civ., fiind astfel competentă să soluționeze cererile de

încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte

incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în

competența altor instanțe sau organe.

În aceste condiții, instanța

a apreciat că nu prezintă relevanță, din perspectiva competenței teritoriale, împrejurarea

că prezenta cerere de încuviințare a executării silite a fost introdusă după data

publicării în M. Of. a Deciziei nr. 348 din 17 iunie 2014 a Curții Constituționale,

de vreme ce aceasta vizează o creanță pretinsă în temeiul aceluiași titlu executoriu

și în cadrul aceleiași proceduri de executare silită, în privința căreia instanța

de executare este Judecătoria sectorului 3 București.

Analizând conflictul de

competență dedus prezentei judecăți, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în

baza art. 135 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 133 pct. 2 C. proc. civ.,

Înalta Curte reține următoarele:

Prin încheierea emisă

la data de 27 februarie 2014, la cererea creditorului F.C.C. SRL, BEJ Asociați D.D.

din București a deschis dosarul de executare silită cu nr. 217/2014, pentru sumele

reprezentând chirie datorată, în baza titlului executoriu reprezentat contractul

de închiriere FN din data de 24 iulie 2014. Încuviințarea executării silite a fost

realizată de Judecătoria sectorului 3 București, prin încheiere din data de 25 martie

2014, în Dosarul nr. 15311/301/2014.

În cadrul aceluiași dosar

de executare deschis la BEJ Asociați D.D. și în baza aceluiași titlu executoriu

au mai fost încuviințate succesiv cereri de suplimentare a creanței, și încuviințată

executarea silită, astfel:

- prin încheierea civilă

din data de 16 iunie 2014, pronunțată de Judecătoria sectorului 3 București în Dosarul

nr. 40161/301/2014, a fost încuviințată executarea silită, în baza titlului executoriu

reprezentat contractul de închiriere FN din data de 24 iulie 2014, pentru chiria

aferentă lunilor aprilie și mai 2014;

- prin încheierea civilă

din data de 6 august 2014, pronunțată de Judecătoria sectorului 3 București în Dosarul

nr. 46616/301/2014, a fost încuviințată executarea silită, în baza titlului executoriu,

contractul de închiriere FN din data de 24 iulie 2014, pentru chiria aferentă lunii

iunie 2014.

Ulterior, prin cererea

din data de 27 august 2014, înregistrată la Judecătoria sectorului 3 București,

BEJ Asociați D.D. din București a solicitat încuviințarea executării silite și pentru

suma de 16993,38 RON, reprezentând chirie aferentă lunii august, în baza aceluiași

titlu executoriu, contractul de închiriere FN din 24 iulie 2013.

Înalta Curte constă

faptul că, prin cererea din 27 august 214, s-a solicitat încuviințarea

executării unui supliment de creanță, devenită scadentă ulterior, ce face obiect

al aceluiași dosar de executare silită,

nr. 217/2014, deschis

la BEJ

Asociați D.D. din București și își are izvorul

în același titlu executoriu, cu creanțele a căror încuviințare a realizată de Judecătoria

sectorului 3 București prin încheierea din data de 27 februarie 2014.

În consecință, în raport

de dispozițiile art.

650 alin. (2) C. proc. civ., în

forma în vigoare la data de 27 august 2014, potrivit cărora, „

(2)

Instanța de executare soluționează cererile de

încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte

incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în

competența altor instanțe sau organe” cererea ce face obiect al litigiului în legătură

cu care a intervenit conflictului de competență reprezintă un incident cu caracter

cu caracter accesoriu față de executarea silită încuviințată la data

de 27 februarie 2014, de competența instanței de executare, în speță, Judecătoria

sectorului 3 București.

Se reține

că Judecătoria sectorului 3 București a devenit instanță de executare în temeiul

dispozițiilor art.

650

alin. (1) C. proc. civ., în forma anterioară

Deciziei

Curții Constituționale nr. 348/2014, publicată în M. Of. nr. 529/16.07.2014

,

potrivit cărora „

instanta de executare este judecatoria

în circumscripția căreia se afla la biroul executorului judecătoresc care face executarea,

în afara cazurilor în care legea dispune altfel”.

Înalta Curte

constată că schimbarea normelor de competență teritorială privind instanța de executare,

urmare a declarării neconstituționale a dispozițiilor art. 650 alin. (1) C.

proc. civ., prin Decizia Curții Constituționale nr. 348/2014, publicată în M.

Of. nr. 529/16.07.2014 nu are efect asupra executării silite începute înainte de

data suspendării de drept, respectiv a încetării efectelor lor juridice la expirarea

termenului de 45 de zile de la data publicării deciziei în M. Of., respectiv de

la data de 16 iulie 2014.

Astfel,

potrivit dispozițiilor art. 25 alin. (2) C. proc. civ. „procesele

în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal investite vor

continua să fie judecate de acele instanțe, potrivit legii sub care au început”.

Totodată,

în temeiul

art.

147 alin. (4)

teza a II–a

din Constituție,

potrivit căreia „

De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii

și au putere numai pentru viitor”,

Decizia Curții Constituționale

nr. 348 din 17 iunie 2014

produce

efecte „numai pentru viitor”, nu și cu privire la situațiile juridice trecute sau

aflate în curs de desfășurare.

Prin urmare,

î

n cazul în care

cererea

de încuviințare a executării silite a fost înregistrată pe rolul instanței de executare

înainte

de publicarea în M. Of. a

Deciziei

nr. 348 din 17 iunie 2014

,

este pe deplin aplicabilă regula potrivit căreia competența

rămâne câștigată în favoarea instanței legal învestite, chiar dacă ulterior norma

care a determinat competența este înlăturată, astfel cum prevăd dispozițiile

art. 25 alin. (2) C. proc. civ.

În contextul

executării silite, competența instanței de executare este fixată la momentul sesizării

acesteia pentru prima oară cu cererea de încuviințare a executării silite. Odată

sesizată instanța cu cererea de încuviințare a executării silite, calitatea sa de

instanță de executare este legal dobândită pe întreaga durată a executării silite,

evenimentele legislative survenite nefiind de natură să o influențeze.

În raport de dispozițiile

art. 650 alin. (2) C. proc. civ., Judecătoria sectorului 3 București a devenit instanța

de executare, motiv pentru care, față de data primei sesizări a instanței de judecată,

în raport de considerentele mai sus expuse, îi revine competența de soluționare

a cauzei de față.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 3 București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 12 martie 2015.