ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 300/2015

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 753 din data de 4

aprilie 2004, Judecătoria Târgoviște a admis acțiunea formulată de reclamanta S.M.,

în contradictoriu cu pârâții S.I., G.I., B.Z. – decedată, prin moștenitor B.G.,

D.E., T.E., F.T., F.C. și Primăria Comunei U., județul Dâmbovița și a

desființat, în totalitate, adeverințele din 23 martie 2004 și din 23 noiembrie

1999, emise de aceasta.

Prin decizia nr. 697

din 19 mai 2005, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția civilă, a fost

respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâții S.I., G.I., B.G. și D.E.

împotriva sentinței civile nr. 753 din data de 4 aprilie 2004 a Judecătoriei

Târgoviște.

Prin adresa nr. 3796

din 7 iulie 2005, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă, în

temeiul art. II din Legea nr. 219/2005, a scos de pe rol recursul declarat de

pârâții S.I., G.I., B.G., D.E., T.E. și F.T. împotriva deciziei nr. 697 din 19

mai 2005, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția civilă, și a trimis

cauza acestei din urmă instanțe, în vederea soluționării.

Prin decizia civilă

nr. 612 din data de 11 aprilie 2006, Curtea de Apel Ploiești, secția civilă, a

respins, ca inadmisibil, recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 697

din 19 mai 2005, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția civilă.

Prin cererea

formulată la data de 10 mai 2006, de petenții S.I., G.I., B.G., D.E., T.E. și F.T.

și B.N., înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești sub nr. 4362/2006, s-a

solicitat, în temeiul art. 322 pct. 4 C. proc. civ. revizuirea deciziei civile

nr. 612 din data de 11 aprilie 2006, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești,

secția civilă.

Prin decizia nr. 9279

pronunțată în Dosarul nr. 12181/1/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție,

secția civilă și de proprietate intelectuală, a fost respins, ca inadmisibil,

recursul declarat de revizuenții B.G. și S.I. împotriva încheierilor din 29

iunie 2006 și 20 iulie 2006, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția

civilă.

Petenții B.N., B.G.,

D.E., F.T., G.I., S.I. și T.E. au declarat, la data de 15 octombrie 2008,

recurs împotriva încheierilor de ședință, inclusiv încheierea din 17 septembrie

2008 ale Curții de Apel Ploiești, secția civilă.

Recursul urmează să

fie respins, ca inadmisibil, având în vedere următoarele considerente:

Înalta Curte reține că împotriva hotărârilor judecătorești se

pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la

care nu se poate deroga.

Înalta Curte constată

faptul că recursul de față are ca obiect neprecizat, încheierile de ședință

pronunțate în Dosarul nr. 4362/2006 al Curții de Apel Ploiești, secția civilă,

precizată fiind numai încheierea din 17 septembrie 2008, pronunțată în același

dosar.

Se constată,

totodată, că Dosarul nr. 4362/2006 al Curții de Apel Ploiești, secția civilă,

are ca obiect cererea de revizuire îndreptată împotriva deciziei nr. 612 din

data de 11 aprilie 2006, prin care Curtea de Apel Ploiești, secția civilă, a

respins, ca inadmisibil, recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 697

din 19 mai 2005, pronunțată de aceeași instanță.

Prin încheierea din

data de 17 septembrie 2008, Curtea de Apel Ploiești, secția civilă, a respins

cererea de suspendare a cauzei, formulată de revizuentul B.G., întemeiată de

dispozițiile art. 244 C. proc. civ., și fondată de existența unei cererii de

strămutare a pricinii ce a făcut obiect al Dosarului nr. 7374/1/2008 al Înaltei

Curți de Casație și Justiție, a unei cereri de îndreptare a dispozitivului

deciziei nr. 5806 din 18 septembrie 2007, întemeiată pe dispozițiile art. 281

alin. (1) C. proc. civ., precum și ca urmare a faptului că, pe rolul Curții de

Apel Ploiești, se afla Dosarul nr. 8839,1/42/2005 având ca obiect contestație

în anulare a deciziei civile nr. 612 din 11 aprilie 2006.

Totodată, prin încheierea

atacată, a fost amânată cauza în vederea soluționării cererii de recuzare a doi

din membrii completului de judecată, formulată de revizuentul B.G., pentru a da

posibilitatea formulării în scris a cererii de recuzare și a arăta motivele recuzării

fiecărui magistrat, precum și pentru a avea posibilitatea timbrării.

În speță, în raport de atacarea cu recurs a încheierii

din 17 septembrie 2008,

pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și

de familie, prin care a fost respinsă cererea de suspendare întemeiată de art. 244

C. proc. civ., Înalta Curte constată că în cauză sunt incidente prevederilor

art. 244

1

C. proc. civ. în temeiul cărora „(1) Asupra suspendării instanța

se va pronunța prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs separat, cu excepția

celor pronunțate în recurs. (2) Recursul se poate declara cât timp durează suspendarea

cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea,

cât și împotriva încheierii prin care s-a respins cerea de repunere pe rol a procesului”.

Se reține că, în cauză,

a fost pronunțată o încheiere prin care a respinsă cererea de suspendare. Din interpretarea

per a contrario a dispozițiilor art. 244

1

alin. (2) C. proc. civ., rezultă

că încheierea pronunțată la data de 17 septembrie 2014 are caracterul de încheiere

premergătoare.

Or, potrivit art. 316

C. proc. civ., cu referire la art. 282 alin. (2) C. proc. civ., împotriva încheierilor

premergătoare nu se poate face recurs decât odată cu fondul.

În speță însă, instanța

investită cu soluționarea cererii de revizuire nu a soluționat fondul pricinii,

motiv pentru care este inadmisibilă calea de atac îndreptată separat, mai înainte

de soluționarea fondului, împotriva unei încheieri premergătoare.

Pe de altă parte, potrivit

art. 328 alin. (1) C. proc. civ. „Hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor

de atac prevăzute de lege pentru hotărârtea revizuită”.

Or, în conformitate cu prevederile art. 299 C. proc. civ., coroborate

cu art. 377 C. proc. civ., pot fi atacate cu recurs numai hotărârile definitive,

date fără drept de apel, cele date în apel, precum și hotărârile altor organe cu

activitate jurisdicțională, în condițiile prevăzute de lege.

Hotărârea ce formează obiect al revizuirii a fost

pronunțată în recurs și are, conform art. 377 alin. (2) C. proc. civ., caracter

irevocabil.

În consecință,

și față de dispozițiile art. 328 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art.

299 C. proc. civ. și art. 377 C. proc. civ., este inadmisibil

recursul declarat împotriva încheierii pronunțate la data de 17 septembrie 2008,

în Dosarul nr.

4362/2006

al Curții de Apel Ploiești, secția civilă.

În ceea ce

privește recursul declarat împotriva „încheierilor pronunțate” în Dosarul nr.

4362/2006 al Curții de

Apel Ploiești, secția civilă, Înalta Curte constată, pe de o parte, că în lipsa

precizării încheierilor atacate, văzând și dispozițiile art. 302

1

C.

proc. civ., recursul declarat nu poate fi admis.

Pe de altă parte, Înalta

Curte constată faptul că revizuenții B.G. și S.I. au mai declarat recurs împotriva

două dintre încheierile premergătoare, pronunțate în Dosarul nr. 4362/2006 al Curții

de Apel Ploiești, secția civilă, respectiv încheierile din 29 iunie 2006 și 20 iulie

de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, a fost respins,

ca inadmisibil, recursul declarat împotriva respectivelor încheieri.

Pentru toate aceste motive,

Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil recursul declarat împotriva „încheierilor

de ședință, inclusiv încheierea din 17 septembrie 2008”, pronunțate de Curtea de

Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil,

recursul declarat de revizuenții B.N., B.G., D.E., F.T. - decedat, G.I., S.I. -

decedat și T.E. împotriva „încheierilor de ședință, inclusiv încheierea din 17 septembrie

2008”, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori

și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 29 ianuarie 2015.