ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 219/2015

Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VlII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. 34598/3/2014, reclamanta Banca C.R. a formulat cerere de chemare în judecată pentru ca pe calea ordonanței președințiale în contradictoriu cu pârâta C.F., prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: admiterea cererii de chemare în judecată promovată de Banca C.R. SA; luarea măsurii blocării și indisponibilizarea sumei de 8267.56 RON din contul IBAN (depozit colateral pentru garanția gestiunii), titular C.F., în vederea asigurării recuperării prejudiciului suferit de Banca C.R. SA, până la soluționarea definitivă a dosarului înregistrat sub nr. 18742/3/2014 pe rolul Tribunalului București, având obiect antrenare răspundere patrimonială.

Prin sentința civilă nr. 10628 din 11 noiembrie 2014, Tribunalul București a admis excepția de necompetență materială și a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Novaci. În motivare , s-a reținut, în esență că, litigiul promovat în prezenta cauză pe cale de ordonanță președințială nu face parte din categoria celor supuse jurisdicției muncii, contrar aparenței ce o creează calitatea părților în sensul indicat în cererea de chemare în judecată. A considerat că reclamanta tinde la păstrarea unui drept ce derivă din procedura de executare. Prin sentința nr. 1064 din 15 decembrie 2014, Judecătoria Novaci, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, a constatat ivit conflictul negativ de competentă și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

A reținut față de dispozițiile art. 953 și 997 C. proc. civ., că instanța competentă să se pronunțe asupra cererii, având ca obiect antrenare răspundere patrimonială ce face obiectul Dosarului nr. 18742/3/2014 este Tribunalul București; prin urmare, Tribunalul București este instanța competentă să judece sechestrul asigurător, întrucât este instanța competentă să judece procesul în primă instanță. Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, pentru argumentele ce succed: Reclamanta a solicitat, pe calea ordonanței președințiale, indisponibilizarea sumei de 8267.56 RON, în vederea asigurării recuperării prejudiciului suferit de Banca C.R.

SA, până la soluționarea definitivă a dosarului înregistrat sub nr. 18742/3/2014 pe rolul Tribunalului București, având obiect antrenare răspundere patrimonială. Având în vedere că nu există titlu executoriu, reclamanta a solicitat luarea unei măsuri asigurătorii, pe calea ordonanței președințiale. Potrivit art. 953 C. proc. civ., cererea de sechestru asigurător se adresează instanței care este competentă să judece procesul în primă instanță, iar potrivit art. 997 C. proc. civ., cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului. Prin urmare, competența materială este determinată de instanța care este competentă să judece fondului dreptului.

Cum reclamanta a introdus acțiunea având ca obiect antrenare răspundere patrimonială (ce face obiectul Dosarului nr. 18742/3/2014) pe rolul Tribunalul București, aceasta este instanța competentă să judece și sechestrul asigurător. În consecință, în cauză, nu sunt aplicabile dispozițiile care reglementează materia executării, fiind vorba de o ordonanță președințială competența materială este determinată de instanța care este competentă să judece fondului dreptului. Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

ÎNALTA CURTE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 ianuarie 2015.