ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 139/2015

Șediața din camera de consiliu de Ia

16 ianuarie 2015

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin

sentința civilă nr. 1199 din 2 aprilie 2014, Tribunalul Ilfov, a admis contestația

formulată de reclamantul B.L., în contradictoriu cu pârâta Comisia Națională pentru

Controlul Activităților Nucleare, a anulat Ordinul nr. 214 din 10 decembrie 2013

al Președintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare, a dispus

reintegrarea reclamantului în postul și funcția avute anterior concedierii și a

obligat-o pe pârâtă la plata către reclamant a unei despăgubiri egale cu drepturile

salariale indexate, majorate și actualizate și cu celelalte drepturi ce i s-ar fi

cuvenit de la data concedierii și până la data reintegrării efective.

Apelul declarat de pârâta Comisia Națională

pentru Controlul Activităților Nucleare împotriva sentinței tribunalului a fost

respins, ca nefondat, de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind

conflicte de muncă și asigurări sociale, prin decizia nr. 1534 din 28 octombrie

2014, cu mențiunea că decizia este definitivă.

Împotriva acestei decizii definitive, pârâta

Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare a declarant recurs, înregistrat

pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 25 noiembrie 2014.

În temeiul art. 493 alin. (2) C. proc.

civ., instanța a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu

a recursului, prin raport reținându-se că recursul nu este admisibil, fiind promovat

împotriva unei decizii definitive.

Raportul a fost comunicat părților, în

vederea depunerii în termen de 10 zile de la comunicare a punctelor de vedere asupra

acestuia, în temeiul art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin punctul de vedere la raport, recurenta

pârâtă Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare a susținut că recursul

este admisibil și a solicitat casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei, spre

rejudecare, la aceeași instanță de apel.

Constatându-se încheiată procedura de filtru,

în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea

căii de atac la data de 16 ianuarie 2015, fără citarea părților.

Analizând recursul, în condițiile art.

493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepția de inadmisihilitate, reținută

prin raportul întocmit în cauza, Înalta Curte reține următoarele:

Prin decizia nr. 1534 din 28 octombrie

2014, Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de

muncă și asigurări sociale, a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâta Comisia

Națională pentru Controlul Activităților Nucleare împotriva sentinței tribunalului,

cu mențiunea că decizia este definitivă.

În drept, potrivit art. 634 alin. (1) pct.

4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de

recurs, precum și cele neatacate cu recurs.

Potrivit art. XVIII alin. (2) din Legea

nr. 2/2013 - privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum

și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 - privind noul C.

proc. civ., hotărârile pronunțate în cererile privitoare la conflictele de muncă

și de asigurări sociale, nu sunt supuse recursului.

Obiectul prezentului dosar îl reprezintă

un conflict de muncă, respectiv un litigiu prin care se contestă o decizie de concediere.

Față de cele sus menționate, decizia

nr. 1534 din 28 octombrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VlI-a pentru

cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, atacată cu recurs în prezenta

cauză, nu este supusă recursului, fiind pronunțată de curtea de apel în cadrul soluționării

unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului.

Potrivit dispozițiilor art. 457 alin.

(1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute

de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Din interpretarea acestui text legal rezultă

ca o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute

de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista

în afara legii, regula având valoare de principiu constituțional în raport de prevederile

art. 129 din Constituție.

Pentru considerentele sus-menționate,

Înalta Curte, în aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge,

ca inadmisibil, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat

de pârâta Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare împotriva deciziei

nr. 1534 din 28 octombrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VlI-a pentru

cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Potrivit dispozițiilor art. 493 alin.

(5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică părților.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16

ianuarie 2015.