ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3546/2013

Asupra conflictului negativ de competență de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată inițial sub nr. 56292/299/2010, reclamanta SC Banca C.R.A.V.I.G. SA a chemat în judecată pe pârâții Comuna S. prin Primar și Consiliul Local al Comunei S., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâților la plata sumei de 3.178,84 RON cu titlu de despăgubire, la care se adaugă dobânda legală calculată de la data de 16 octombrie 2009 până la achitarea integrală a debitului, cu cheltuieli de judecată. În motivarea cererii reclamanta a arătat că la data de 24 aprilie 2009, autoturismul, proprietatea asiguratului său casco, SC M.S.

SRL cu polița din 14 februarie 2008, condus de M.E., a fost avariat în timp ce circula pe raza localității S., jud. Argeș, pe un drum comunal, datorită unei gropi din carosabil, nesemnalizată. A mai precizat reclamanta că a plătit persoanei păgubite suma de 3.178,84 RON cu titlu de despăgubire, subrogându-se în drepturile asiguratului dezdăunat contra celui răspunzător de producerea pagubei. În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 22, art. 54 alin. (1) din Legea nr. 136/1995, Ordinul CSA nr. 113133/2006, O.U.G. nr. 195/2002, art. 10 alin. (4) și (12), art. 274, art. 720 1 și urm. C. proc. civ. Prin sentința civilă nr. 11819 din 17 iunie 2011 Judecătoria sectorului 1 București a admis acțiunea formulată de reclamanta SC Baca C.R.A.V.I.G.

SA, fiind obligați pârâții la plata sumei de 3.178,84 RON cu titlu de despăgubire, și a sumei de 279,90 RON reprezentând dobânda legală aferentă. Împotriva acestei sentințe au formulat recursuri pârâții Comuna S. prin Primar și Consiliul Local al Comunei S., care au fost admise prin decizia civilă nr. 979 din 27 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul București, secția a Vl-a civilă, fiind casată sentința recurată și trimisă cauza spre competentă soluționare Judecătoriei Câmpulung, reținând că în raport de obiectul acțiunii, reparare prejudiciu suferit de reclamantă urmare unei fapte ilicite, legiuitorul a reglementat competența instanței de soluționare a cererii prin art. 10 pct. 7 C. proc. civ.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 31 iulie 2012 sub nr. 56292/299/2010. Reclamanta a formulat cerere precizatoare, prin care, în temeiul art. 132 C. proc. civ., a solicitat introducerea în cauză a C.N.A.D.N.R. București, în calitate de pârâtă, instanța luând act de completarea cadrului procesual pasiv în acest sens la termenul de judecată din 09 octombrie 2012. Prin sentința civilă nr. 1942 din 20 noiembrie 2012, Judecătoria Câmpulung a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Comuna S. prin Primar și Consiliul Local al Comunei S., a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Câmpulung, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1 București, pe rolul căreia cauza a fost înregistrată la data de 31 ianuarie 2013 sub nr. 5139/299/2013.

Instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Comuna S. și a Consiliului Local al Comunei S., față de obiectul cererii, în raport și de dispozițiile cuprinse în H.G. nr. 540/2000, privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice, din care reiese că drumul Pitești-Brașov este drum național - DN 73 - aflat în administrarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, companie ce-și desfășoară activitatea sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. S-a mai reținut că, în raport de admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților Comuna S. și a Consiliului Local al Comunei S., singurul pârât în cauză, este Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, ce are sediul în București, sector 1 și cum potrivit art. 5 C. proc.

civ., cererea se face la instanța domiciliului pârâtului, competentă în soluționarea cauzei este Judecătoria sector 1 București. Judecătoria sectorului 1 București prin sentința civilă nr. 12972 din 6 iunie 2013, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, declinând competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpulung, după care constatând existența conflictului negativ de competență a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestuia.

În motivarea sentinței a reținut că, Judecătoria Câmpulung, greșit în prealabil, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Comuna S. prin Primar și Consiliul Local al Comunei S., în condițiile în care aceasta nu mai putea pune în discuție problema competenței sale teritoriale, câtă vreme aceasta fusese stabilită în mod irevocabil în favoarea sa prin decizia instanței de control judiciar, nr. 979 din 27 aprilie 2012 a Tribunalului București, fiind astfel nesocotite prevederile imperative ale art. 315 alin. (1) C. proc. civ. Analizând actele și lucrările dosarului, constatând că, în cauză, există un conflict negativ de competență, în sensul art. 20 alin. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, Înalta Curte reține următoarele: Potrivit art. 20 alin. (2) C. proc.

civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe, prin hotărâri irevocabile, s-au declarat necompetente să judece aceeași pricină. Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text, în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că cele două instanțe, Judecătoria Câmpulung și Judecătoria sectorului 1 București, s-au declarat, deopotrivă, necompetente, prin hotărâri irevocabile, că declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și că, cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza. Pentru emiterea regulatorului de competență este esențial de precizat că, în speță, se pune în discuție competența teritorială, reglementată de norme cu caracter relativ.

Potrivit dispozițiilor art. 7 alin. (1) C. proc. civ., "Cererea împotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instanța sediului ei principal". Potrivit art. 10 pct. 8 C. proc. civ., în vigoare la momentul sesizării instanței de judecată, pentru cererile care izvorăsc dintr-un fapt ilicit, este competentă, pe lângă instanța de la domiciliul pârâtului, instanța în circumscripția căreia s-a săvârșit acel fapt. Norma de competență teritorială are caracter relativ. Pentru toate cazurile în care legea stabilește o competență teritorială alternativă, dreptul de a decide care dintre instanțele deopotrivă competente să fie sesizată revine exclusiv reclamantului, potrivit art. 12 C. proc.

civ. (reclamantul are alegerea între mai multe instanțe, deopotrivă competente). În speță, cum reclamanta SC O.V.I.G. SA, a formulat cerere precizatoare, prin care, în temeiul art. 132 C. proc. civ., a solicitat introducerea în cauză a C.N.A.D.N.R. București, în calitate de pârâtă, instanța luând act de completarea cadrului procesual pasiv în acest sens la termenul de judecată din 09 octombrie 2012, și a menționat faptul că înțelege să se judece cu C.N.A.D.N.R., în calitate de pârâtă, cererea se îndreaptă la instanța domiciliului pârâtului, potrivit art. 5 C. proc. civ., raportat la prevederile art. 12 și art. 10 pct. 8 C. proc. civ., deoarece, situația de fapt pe care o descrie în cerere identifică ca temei de drept o răspundere legală, în baza art. 54 din Legea nr. 136/1995, căreia i se aplică regulile răspunderii civile delictuale.

Așa fiind, în considerarea prevederilor art. 12 C. proc. civ., cum sediul pârâtei C.N.A.D.N.R., se află în București, pe raza sectorului 1, Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1 București. Văzând și dispozițiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1 București. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 octombrie 2013.