ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3444/2013
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3444/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra conflictului negativ de competență de
față:
Prin
cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr. 622/114/2013,
creditoarea A.F.P. Municipiul Buzău a solicitat deschiderea procedurii
insolvenței prevăzute de Legea nr. 85/2006 față de debitoarea SC M. SRL (fostă
SC R.L.I. SA).
Prin Sentința civilă nr. 430 din 29 martie
2013, Tribunalul Buzău a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței
față de debitoare și a luat măsurile legale subsecvente deschiderii acestei
proceduri.
Prin Sentința civilă nr. 539 din 25 aprilie
2013, Tribunalul Buzău a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a
declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București,
având în vedere că, la data sesizării instanței cu cererea introductivă, sediul
debitoarei se afla în Municipiul București.
Tribunalul București, prin încheierea din
data de 25 iunie 2013 a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalul
București privește cauza având ca obiect procedura insolvenței deschisă față de
debitoarea SC M. SRL și, constatând existența unui conflict negativ de
competență a suspendat cauza și a înaintat dosare Înaltei Curți de Justiție și
Casație în vederea pronunțării regulatorii de competență.
Cu privire la conflictul negativ de
competență, Înalta Curte reține că Tribunalul București nu mai are competența
teritorială să exercite controlul judecătoresc ai procedurii insolvenței,
deschise de Tribunalul Buzău prin Sentința civilă nr. 430 din 29 martie 2013,
rămasă irevocabilă prin nerecurare, având în vedere incidența dispozițiilor art
159
1
alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora, necompetența
materială și teritorială de ordine publică poate fi invocată de părți ori de
judecător la prima zi de înfățișare în fața instanței, dar nu mai târziu de
începerea dezbaterilor asupra fondului.
În aceste condiții, se constată că, într-adevăr,
competența teritorială de soluționare a cererii introductive formulate de
creditoarea A.F.P. Municipiul Buzău pentru deschiderea procedurii insolvenței
față de debitoarea SC M. SRL aparținea exclusiv Tribunalul București, secția a
VII-a civilă, specializată în materia Legii nr. 85/2006, însă această
necompetență teritorială de ordine publică trebuia invocată, din oficiu ori de
către părți, în dosarul aflat pe rolul Tribunalului Buzău, până la începerea
dezbaterilor asupra fondului cererii respective.
În acest context, se reține că, Tribunalul
Buzău, nu și-a îndeplinit obligația de a-și verifica din oficiu competența sa
teritorială, în raport cu cererea introductivă, conform art. 159
1
alin. (4) C. proc. civ., ci a procedat la soluționarea cererii, pe care a
admis-o și a deschis procedura insolvenței solicitată de creditoare.
Prin urmare, necompetența teritorială a
Tribunalului Buzău a fost acoperită prin pronunțarea sentinței de deschidere a
procedurii, în sensul că Tribunalul Buzău a devenit irevocabil competent și din
punct de vedere teritorial să judece toate cererile judiciare subsecvente
deschiderii procedurii insolvenței prevăzute de Legea nr. 85/2008 și să
exercite controlul judecătoresc al procedurii ce urmează a se derula față de
debitoarea SC M. SRL.
Față de aceste considerente, Înalta Curte,
potrivit dispozițiilor art. 22 alin. (5) C. proc. civ., va stabili competența
de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei
în favoarea Tribunalului Buzău.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22
octombrie 2013.
Procesat
de GGC - CL