ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra cauzei penale
de fată:
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 14 iunie 2013, pronunțată
în Dosarul nr. 467/42/2013 a fost declinată competența de soluționare a
propunerii de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție - Biroul Teritorial Dâmbovița privind pe
inculpații C.A.C., M.D. și Z.C.R., cercetați pentru săvârșirea infracțiunii
prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 în Dosarul nr. 61/D/P/2013 în
favoarea Tribunalului Dâmbovița.
Pentru a pronunța
această hotărâre, în esență s-au reținut următoarele:
Este real că în
declarațiile lor, inculpații C.A.C., M.D. și Z.C.R. fac referire și la o altă
persoană care ar fi consumatoare de cannabis și care ocazional se ocupă și de
comercializarea unui astfel de drog, având calitatea de avocat, însă aceasta
este cunoscută sub apelativul „N.”, așa încât, neexistând dovezi certe că
persoana la care au făcut referire inculpații este aceeași cu cea vizată de
procuror în justificarea competenței curții de apel, dar mai ales, față de
împrejurarea că împotriva acestei persoane care are calitatea de avocat nu a
fost începută urmărirea penală și nu există nici un act procesual în privința
sa, rezultă că propunerea de arestare a fost înaintată unei alte instanțe decât
cea competentă material și care în prezenta cauză este Tribunalul Dâmbovița.
Pe rolul Tribunalului
Dâmbovița s-a format Dosarul nr. 4044/120/2013, iar prin încheierea din data de
15 iunie 2013, pronunțată în dosarul mai sus menționat, în baza art. 39 alin.
(1) C. proc. pen. s-a dispus admiterea excepției necompetenței invocată din
oficiu privind soluționarea propunerii de arestare preventivă formulată de
către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Dâmbovița față de inculpații C.A.C.,
M.D. și Z.C.R., cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri
prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 în Dosarul nr. 61/D/P/2013.
Totodată, s-a
declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel
Ploiești.
S-a constatat
conflict negativ de competență în soluționarea propunerii de arestare
preventivă ivit între Curtea de Apel Ploiești și Tribunalul Dâmbovița, în baza
art. 43 alin. (3) C. proc. pen. dispunându-se sesizarea instanței ierarhic
superioare comune, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție, căreia i s-a
înaintat dosarul cauzei în vederea soluționării acestui conflict negativ de
competență.
Pentru a pronunța
această hotărâre instanța a reținut următoarele:
În Dosarul nr.
61/D/P/2013 s-au efectuat cercetări de către D.I.I.C.O.T. Biroul Teritorial
Dâmbovița sub aspectul comiterii infracțiunii de trafic de droguri prev. de
art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 față de mai multe persoane, alături de
cele pentru care s-a formulat propunere de arestare preventivă respectiv C.A.C.,
M.D. și Z.C.R., fiind începută urmărirea penală și față de numiții A.I.Ș. prin
rezoluția din data de 14 iunie 2013 și respectiv față de numitul „M.” prin
rezoluția din data de 30 mai 2013, această din urmă persoană fiind identificată
ulterior în persoana lui N.C., avocat în cadrul Baroului Dâmbovița.
Astfel, din procesul verbal
întocmit la data de 14 iunie 2013 de către lucrători din cadrul Brigăzii de Combatere
a Criminalității Organizate Ploiești - Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate
Dâmbovița (dosar U.P.) a rezultat că persoana cunoscută cu apelativul “M.”, este
numitul N.C., iar potrivit procesului verbal din aceeași dată (dosar U.P.) această
persoană a fost înscrisă în Tabloul avocaților definitivi din cadrul Baroului Dâmbovița
începând cu data de 17 ianuarie 2008, sediul profesional fiind același cu adresa
de domiciliu.
Totodată din verificările
efectuate a rezultat că nr. de telefon menționat pe site-ul Baroului Dâmbovița ca
aparținând numitului N.C. a fost același cu cel care, potrivit procesului verbal
din data de 30 mai 2013 întocmit de sus-menționatele organe de politie (dosar U.P.)
apare ca utilizat de persoana cunoscută cu apelativul “M.”, care a achiziționat
cannabis de la inculpatul C.A.C.
De asemenea, în declarațiile
date de inculpați, învinuiți sau martori în cauză, cu referire la declarația inculpatului
C.A.C., a învinuitei A.I.F., a martorilor M.A.C. și F.A.I. s-a făcut referire la
calitatea de avocat a numitului N.C. și de implicarea sa în activitatea infracțională.
Mai mult decât atât, în
baza referatului din data de 14 iunie 2013 al D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Dâmbovița,
Curtea de Apel Ploiești s-a pronunțat pe cererea procurorului privind efectuarea
unei percheziții domiciliare inclusiv la adresa domiciliului/sediului profesional
a învinuitului N.C., procurorul prezentând Tribunalului la cererea acestuia încheierea
respectivă, în motivarea căreia se face vorbire despre calitatea de avocat a învinuitului.
Ca urmare, față de disp. art. 100 alin. (6) C. proc. pen., nu s-a putut reține că
nu s-a început urmărirea penală față de învinuit, câtă vreme s-a soluționat cererea
de percheziție domiciliară, însă respectiva încheiere nu a putut rămâne atașată
dosarului cauzei dat fiind caracterul secret al acestui act procesual.
Față de probele la care
s-a făcut referire, s-a apreciat că învinuitul N.C. are calitatea de avocat, iar
potrivit disp. art. 28
1
pct. 1 lit. b) C. proc. pen. competența de a
judeca în primă instanță infracțiunile săvârșite de avocați aparține Curții de Apel.
Totodată, potrivit disp.
art. 149
1
alin. (2) C. proc. pen., competentă a soluționa propunerea
de arestare preventivă aparține instanței căreia i-ar reveni competența să judece
cauza în fond.
S-a arătat că în cazul
în care competența după natura faptelor sau după calitatea persoanei aparține unor
instanțe de grad diferit, competentă de a judeca cauza în întregime este instanța
superioară în grad, astfel că, deși infracțiunea de trafic de droguri este de competența
tribunalului, calitatea de avocat a învinuitului N.C. atrage competența Curții de
Apel, această din urmă instanță având competență personală de judecată dar și de
luare a măsurilor procesuale.
Pe rolul Înaltei Curți
de Casație și Justiție, secția penală cauza ce formează obiectul prezentului dosar
a fost înregistrată la data de 15 iunie 2013.
Înalta Curte de Casație
și Justiție, analizând competența de soluționare a propunerii de arestare preventivă
formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Dâmbovița privind pe inculpații C.A.C.,
M.D. și Z.C.R., cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri prev.
de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 în Dosarul nr. 61/D/P/2013 va stabili
această competență în favoarea Tribunalului Dâmbovița pentru următoarele considerente:
Din examinarea actelor
și lucrărilor dosarului rezultă următoarele:
Prin propunerea adresată
Curții de Apel Ploiești și înregistrată sub nr. 467/42/2013 din 14 iunie 2013, Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial
Dâmbovița a solicitat arestarea preventivă a inculpaților C.A.C., M.D. și Z.C.R.,
toți cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de risc,
prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.
S-a susținut în motivarea
propunerii că prin ordonanțele din 14 iunie 2013 au fost puse în mișcare acțiunile
penale față de cei trei inculpați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de
art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, constând în aceea că fiecare, împreună
cu alte persoane, începând cu luna aprilie 2013, s-a ocupat de comercializarea de
cannabis pe raza municipiului Târgoviște către diverși tineri consumatori.
La aceeași dată, s-a luat,
față de inculpați, măsura reținerii pe o durata de 24 de ore, după cum urmează:
M.D. de la 14 iunie 2013, orele 4
00
și până la 15 iunie 2013 orele 4
00
,
Z.C.R. de la 14 iunie 2013, orele 4
30
și până la 15 iunie 2013 orele
4
30
și C.A.C., începând cu data de 14 iunie 2013, orele 5
15
și până la 15 iunie 2013 orele 5
15
.
S-a motivat că faptele
au fost stabilite prin administrarea următoarelor probe: procese-verbale de transcriere
a interceptărilor, declarații martori, procese-verbale de percheziție, raport preliminar
întocmit de Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor,
procese-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire, probe materiale ridicate
cu ocazia perchezițiilor, procese-verbale de stabilire a unor situații de fapt și
declarațiile inculpaților.
Propunerea de arestare
preventivă a fost întemeiată pe dispozițiile cuprinse în art. 148 alin. (1)
lit. f) C. proc. pen.
În vederea soluționării
propunerii de arestare preventivă a fost atașat Dosarul de urmărire penală nr. 61/D/P/2013
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. -
Biroul Teritorial Dâmbovița.
Așa cum rezultă din actele
și lucrările dosarului la data de 30 mai 2013 ora 10,00, prin rezoluția nr. 61/D/P/2013,
s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva persoanei încă neidentificată cunoscută
cu apelativul M. pentru infracțiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000
(dos.urm.pen.).
De asemenea, la data de
14 iunie 2013, organele de poliție au întocmit procesul verbal din care rezultă
că în urma verificărilor efectuate, persoana cunoscută cu apelativul „M.”, este
numitul N.C., avocat definitiv în cadrul Baroului Dâmbovița.
Chiar dacă în declarațiile
lor inculpații C.A.C., M.D. și Z.C.R. fac referire la o altă persoană care ar fi
consumatoare de canabis și care ocazional se ocupă de comercializarea unui astfel
de drog, având calitatea de avocat, aceasta fiind cunoscută sub apelativul „M.”,
nu există dovezi certe că persoana la care au făcut referire inculpații este aceeași
cu persoana avocatului N.C., avocat definitiv în cadrul Baroului Dâmbovița, vizată
în justificarea competenței curții de apel, potrivit dispozițiilor art. 28
1
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Față de împrejurarea că
împotriva persoanei care se pretinde că are calitatea de avocat cunoscută sub apelativul
„M.” nu a fost începută urmărirea penală „in personam”, că aceasta nu are calitatea
de parte în proces, că în privința sa nu s-a efectuat nici un act procesual; de
asemenea, față de împrejurarea că niciuna dintre persoanele față de care s-a solicitat
arestarea preventivă nu îndeplinește o calitate care să atragă competența curții
de apel și că infracțiunile de trafic ilicit de droguri de risc pentru care sunt
cercetați inculpații sunt de competența, în primă instanță, a tribunalului, Înalta
Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații C.A.C.,
M.D. și Z.C.R. în favoarea Tribunalului Dâmbovița, instanță căreia i se va trimite
dosarul.
Onorariul parțial cuvenit
apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul M.D., în sumă de 50 RON, se va
plăti din fondul Ministerului Justiției.
Onorariul apărătorului
desemnat din oficiu pentru inculpații C.A.C. și Z.C.R., în sumă de câte 200 RON,
se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei privind pe inculpații C.A.C., M.D. și Z.C.R., în favoarea
Tribunalului Dâmbovița.
Trimite dosarul acestei
instanțe.
Onorariul parțial cuvenit
apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul M.D., în sumă de 50 RON, se va
plăti din fondul Ministerului Justiției.
Onorariul apărătorului
desemnat din oficiu pentru inculpații C.A.C. și Z.C.R., în sumă de câte 200 RON,
se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi, 16 iunie 2013.