ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1623/2010

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar

constată următoarele:

Prin

cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta C.I. s-a solicitat în

contradictoriu cu pârâții A. Iași S.C.M. și membri cooperatori ai acestei

persoane juridice, anularea hotărârii adunării generale din data de 6 aprilie

2009, hotărâre prin care reclamanta a fost exclusă din calitatea sa de membru

cooperator.

Tribunalul Iași, secția comercială și

de contencios administrativ, prin sentința nr. 23 din 17 iunie 2009 a declarat

nulă cererea formulată de reclamanta C.I., având ca obiect anularea hotărârii

adunării generale din data de 6 aprilie 2009 și a disjuns cererea formulată de

reclamantă în contradictoriu cu pârâta A. Iași S.C.M. având același obiect.

Pentru a dispune astfel, tribunalul a

reținut că deși s-a acordat termen reclamantei în vederea indicării pârâților

membrii cooperatori pe care a înțeles să îi cheme în judecată, reclamanta nu

și-a îndeplinit această obligație și în consecință în baza art. 133 C. proc.

civ. cererea a fost declarată nulă.

Sentința instanței de fond a fost

apelată de către reclamanta C.I. iar Curtea de Apel Iași, secția comercială, prin

Decizia nr. 110 din 23 noiembrie 2009 a respins apelul formulat de reclamantă.

Instanța de apel analizând sentința

apelată prin prisma criticilor invocate, a apreciat că sentința tribunalului

este legală și temeinică, dispozițiile art. 133 alin. (1) C. proc. civ. fiind

legal aplicate.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs reclamanta C.I., în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., prin care a

solicitat admiterea cererii, casarea deciziei recurată și a sentinței de fond

și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Criticile formulate de către

reclamantă, subsumate motivului de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 C.

proc. civ. au vizat următoarele aspecte:

- la primul termen de judecată în fața

instanței de fond, reclamanta a formulat precizări prin care a arătat că

înțelege să se judece în calitate de pârâți cu A. Iași S.C.M. și cu membrii

cooperatori ai societății . În legătură cu membrii cooperatori reclamanta a

solicitat pârâtei de rangul I să depună la dosarul cauzei o copie a actului

constitutiv pentru a putea lua cunoștință de persoanele care făceau parte

dintre membrii cooperatori;

- instanța de fond nu s-a pronunțat în

nici un fel asupra solicitării noastre de a dispune amânarea cauzei până la momentul

în care va procura relațiile solicitate de la Registrul Comerțului;

- invocă aplicabilitatea art. 114 alin.

(3) C. proc. civ., în sensul că instanța putea acorda termen pentru completarea

cererii de chemare în judecată, neîndeplinire a obligațiilor care ar fi atras

suspendarea judecății;

- aplicarea dispozițiilor art. 133 alin.

(1) C. proc. civ. nu se putea face decât după acordarea unui termen de judecată

pentru completarea acțiunii;

Recursul nu este fondat.

În raport de motivele de nelegalitate

invocate, Înalta Curte constată că în mod corect a fost constatată nulă cererea

de chemare în judecată formulată de către reclamantă, față de lipsa elementelor

esențiale ale cererii de chemare în judecată, respectiv neindicarea pârâților.

Potrivit dispozițiilor art. 133 alin.

(1) C. proc. civ.,, Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele

reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarată

nulă.”

Astfel, lipsa numelui reclamantului și

pârâtului, a obiectului și semnăturii atrage nulitatea cererii de chemare în

judecată. Nulitatea prevăzută de această normă este una expresă.

Revenind la critica de nelegalitate

privind aplicarea în mod greșit a dispozițiilor art. 133 alin. (1) C. proc. civ.,

Înalta Curte constată că la termenul de judecată din data de 27 mai 2009,

acordat de către instanța de fond, reclamanta a depus o precizare de acțiune

prin care a învederat că înțelege să se judece în contradictoriu cu pârâta A. Iași

cu membrii cooperatori ai societății, ale căror identitate și domiciliu le va

indica la momentul obținerii relațiilor de la Registrul Comerțului.

Astfel, absența numelui părților sau a

obiectului cererii este sancționată cu nulitatea, fără ca legea să acorde

posibilitatea complinirii acestor lipsuri.

În raport de invocarea dispozițiilor art.

114 alin. (3) C. proc. civ. Înalta Curte constată că acestea nu sunt incidente

în cauză, întrucât instanța la momentul precizării acțiunii de către reclamantă

era deja investită cu soluționarea cererii de chemare în judecată. Prevederile art.

114 C. proc. civ. sunt aplicabile la momentul primirii cererii de chemare în

judecată, anterior înregistrării cererii și nu ulterior acestui moment.

În consecință, trebuie făcută

distincția între posibilitatea completării cererii de chemare în judecată care

nu îndeplinește cerințele legale anterior înregistrării ei, sub sancțiunea

suspendării judecății și obligația instanței de a aplica sancțiunea nulității,

în ipoteza în care lipsa unor elemente importante ale acțiunii, ulterior

declanșării procesului civil face imposibilă continuarea activității judiciare.

În raport de aceste considerente, în

temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

Constatând culpa procesuală a

recurentei în declanșarea litigiului de față, Înalta Curte în temeiul art. 274 C.

proc. civ., urmează a obliga recurenta la plata sumei de 1.000 lei,

reprezentând cheltuieli de judecată în recurs, în favoarea intimatei A. Iași

S.C.M. Iași, astfel cum au fost dovedite conform art. 1169 C. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de reclamanta C.I. împotriva Deciziei nr. 110 din 23 noiembrie 2009 a

Curții de Apel Iași, secția comercială.

Obligă reclamanta C.I. la plata sumei

de 1000 lei cheltuieli de judecată, în favoarea intimatei membrii cooperatori

ai A. Iași S.C.M. Iași.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7

mai 2010.