ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1623/2010

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta C.I. s-a solicitat în contradictoriu cu pârâții A. Iași S.C.M. și membri cooperatori ai acestei persoane juridice, anularea hotărârii adunării generale din data de 6 aprilie 2009, hotărâre prin care reclamanta a fost exclusă din calitatea sa de membru cooperator. Tribunalul Iași, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 23 din 17 iunie 2009 a declarat nulă cererea formulată de reclamanta C.I., având ca obiect anularea hotărârii adunării generale din data de 6 aprilie 2009 și a disjuns cererea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta A. Iași S.C.M.

având același obiect. Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut că deși s-a acordat termen reclamantei în vederea indicării pârâților membrii cooperatori pe care a înțeles să îi cheme în judecată, reclamanta nu și-a îndeplinit această obligație și în consecință în baza art. 133 C. proc. civ. cererea a fost declarată nulă. Sentința instanței de fond a fost apelată de către reclamanta C.I. iar Curtea de Apel Iași, secția comercială, prin Decizia nr. 110 din 23 noiembrie 2009 a respins apelul formulat de reclamantă. Instanța de apel analizând sentința apelată prin prisma criticilor invocate, a apreciat că sentința tribunalului este legală și temeinică, dispozițiile art. 133 alin. (1) C. proc.

civ. fiind legal aplicate. Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta C.I., în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea cererii, casarea deciziei recurată și a sentinței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare. Criticile formulate de către reclamantă, subsumate motivului de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. au vizat următoarele aspecte: - la primul termen de judecată în fața instanței de fond, reclamanta a formulat precizări prin care a arătat că înțelege să se judece în calitate de pârâți cu A. Iași S.C.M.

și cu membrii cooperatori ai societății . În legătură cu membrii cooperatori reclamanta a solicitat pârâtei de rangul I să depună la dosarul cauzei o copie a actului constitutiv pentru a putea lua cunoștință de persoanele care făceau parte dintre membrii cooperatori; - instanța de fond nu s-a pronunțat în nici un fel asupra solicitării noastre de a dispune amânarea cauzei până la momentul în care va procura relațiile solicitate de la Registrul Comerțului; - invocă aplicabilitatea art. 114 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că instanța putea acorda termen pentru completarea cererii de chemare în judecată, neîndeplinire a obligațiilor care ar fi atras suspendarea judecății; - aplicarea dispozițiilor art. 133 alin. (1) C. proc.

civ. nu se putea face decât după acordarea unui termen de judecată pentru completarea acțiunii; Recursul nu este fondat. În raport de motivele de nelegalitate invocate, Înalta Curte constată că în mod corect a fost constatată nulă cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantă, față de lipsa elementelor esențiale ale cererii de chemare în judecată, respectiv neindicarea pârâților. Potrivit dispozițiilor art. 133 alin. (1) C. proc. civ.,, Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă.” Astfel, lipsa numelui reclamantului și pârâtului, a obiectului și semnăturii atrage nulitatea cererii de chemare în judecată.

Nulitatea prevăzută de această normă este una expresă. Revenind la critica de nelegalitate privind aplicarea în mod greșit a dispozițiilor art. 133 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că la termenul de judecată din data de 27 mai 2009, acordat de către instanța de fond, reclamanta a depus o precizare de acțiune prin care a învederat că înțelege să se judece în contradictoriu cu pârâta A. Iași cu membrii cooperatori ai societății, ale căror identitate și domiciliu le va indica la momentul obținerii relațiilor de la Registrul Comerțului. Astfel, absența numelui părților sau a obiectului cererii este sancționată cu nulitatea, fără ca legea să acorde posibilitatea complinirii acestor lipsuri.

În raport de invocarea dispozițiilor art. 114 alin. (3) C. proc. civ. Înalta Curte constată că acestea nu sunt incidente în cauză, întrucât instanța la momentul precizării acțiunii de către reclamantă era deja investită cu soluționarea cererii de chemare în judecată. Prevederile art. 114 C. proc. civ. sunt aplicabile la momentul primirii cererii de chemare în judecată, anterior înregistrării cererii și nu ulterior acestui moment. În consecință, trebuie făcută distincția între posibilitatea completării cererii de chemare în judecată care nu îndeplinește cerințele legale anterior înregistrării ei, sub sancțiunea suspendării judecății și obligația instanței de a aplica sancțiunea nulității, în ipoteza în care lipsa unor elemente importante ale acțiunii, ulterior declanșării procesului civil face imposibilă continuarea activității judiciare.

În raport de aceste considerente, în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat. Constatând culpa procesuală a recurentei în declanșarea litigiului de față, Înalta Curte în temeiul art. 274 C. proc. civ., urmează a obliga recurenta la plata sumei de 1.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs, în favoarea intimatei A. Iași S.C.M. Iași, astfel cum au fost dovedite conform art. 1169 C. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta C.I. împotriva Deciziei nr. 110 din 23 noiembrie 2009 a Curții de Apel Iași, secția comercială. Obligă reclamanta C.I. la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată, în favoarea intimatei membrii cooperatori ai A. Iași S.C.M. Iași. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 mai 2010.