ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1581/2010

Asupra

recursului de față:

Din

examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată

pe rolul Tribunalului București, secția a Vl-a comercială, la data de 28

octombrie 2008, sub nr. 40311/3/2008, reclamanta SIF T. SA a chemat-o în

judecată pe pârâta SC B.T.T. SA București, solicitând instanței:

I.

Constatarea nulității absolute a H.A.G.E.A. adoptate de SC B.T.T. SA București

în data de 10 aprilie 2008,

-

nr. 6 referitoare la aprobarea B.V.C. pentru anul 2008, în forma definitivă, în

conformitate cu Nota de Analiză din 09 aprilie 2008.

-

nr. 14 referitoare la aprobarea închirierii terenului aferent Complexului

Hotelier F., situat în Costinești, conform prevederilor

legale

- nr. 15 referitoare la aprobarea

transferului dreptului de proprietate asupra rețelelor de alimentare cu energie

electrică situate în zona Pârâul Rece, aflate în patrimoniul SC S.T.T. SA prin

asociere cu SC E. SA, conform prevederilor legale în vigoare, cu mențiunea

existenței unui acord prealabil din partea SC E. SA de preluare cu titlu oneros

și evaluarea bunului prin raport de evaluare, în condițiile legii:

- nr. 19 referitoare la aprobarea

prelungirii contractului de locațiune din 08 mai 2008 în baza hotărârii

Consiliului de Administrație al SC B.T.T. SA:

- nr. 21 referitoare la aprobarea

vânzării imobilului compus din construcții și teren, în suprafață de 12.133,60

mp, situat în Pârâul Rece județul Brașov prin licitație cu strigare;

- nr. 22 referitoare la aprobarea

vânzării terenului liber de construcții situați in Pârâul Rece, județul Brașov

în suprafață de 24.478,94 mp, prin licitație cu strigare pentru motivele de

nulitate absolută, iar în subsidiar, anularea hotărârilor de mai sus pentru

celelalte motive.

II. Comunicarea la O.R.C. Constanța a

hotărârii ce se va pronunța în prezenta cauză, conform art. 6-7 din Legea nr. 267/1990

privind Registrul Comerțului.

III. Să dispună radierea din Registrul

Comerțului a mențiunilor efectuate de pârâtă în baza hotărârilor atacate prin

prezenta, cu respectarea prevederilor Legii nr. 267/1990 privind Registrul

Comerțului și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate

cu judecarea prezentei cauze.

La data de 09 februarie 200 pârâta a

depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca

nefondată.

Prin sentința comercială nr. 8554 din

01 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a

fost admisă cererea formulată de reclamanta SIF T. SA, în contradictoriu cu

pârâta SC B.T.T. SA București și s-a dispus anularea Hotărârii A.G.E.A. a SC B.T.T.

SA din data de 10 aprilie 2008.

Pentru a se pronunța astfel,

tribunalul a avut în vedere dispozițiile legale în materie.

Prin Decizia comercială nr. 509 din 25

noiembrie 2009, Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, a admis

apelul formulat de apelantul pârât SC B.T.T. SA București și a schimbat în tot

hotărârea atacată în sensul că a respins cererea, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța de apel a reținut următoarele:

Din considerentele hotărârii apelate

reiese că tribunalul a dispus anularea Hotărârilor A.G.E.A. a SC B.T.T. SA din

data de 10 aprilie 2008, ca urmare a faptului că apelanta pârâtă a încălcat

dispozițiile

articolului 117 alin. 7 din Legea nr. 31/1990 și dispozițiile art. 135 alin. (1)

pct. 11 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006. Art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990

republicată prevede că atunci când în ordinea de zi figurează propuneri pentru

modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui să cuprindă textul

integral al propunerilor, iar art. 135 alin. (1) pct. 11 din Regulamentul C.N.V.M.

nr. 1/2006 prevede obligația ca în convocator să fie menționată propunerea

privind data de înregistrare.

Este adevărat că în formularea

folosită în convocatorul pentru adunarea generală în care s-au adoptat

hotărârile atacate de intimata reclamantă nu este utilizat cuvântul

„propunere", însă este de observat că nici reclamanta intimată și nici

alți acționari prezenți la adunarea generală nu au propus o altă dată de

înregistrare și nici nu au făcut obiecțiuni cu privire la data menționată în

convocator, ceea ce însemnă că s-a acceptat în mod tacit că data de

înregistrare să fie cea din convocator.

Mai mult decât atât, intimata

reclamantă nu a precizat care ar fi vătămarea ce i s-a adus și nici nu a

dovedit existența unei vătămări cunoscut fiind faptul că în lipsa oricărei

dovezi că partea a fost vătămată, teza nulității relative nu poate fi

acceptată.

Referitor la încălcarea art. 117 alin.

(7) din Legea nr. 31/1990 republicată, curtea de apel a reținut, de asemenea,

că în cauză nu poate fi aplicat pentru a se dispune anularea Hotărârilor deoarece

din

convocator

A.G.E.A. rezultă că în cauză au fost respectate dispozițiile art. 117 alin. (7)

din Legea nr. 31/1990 republicată.

Este adevărat că în convocator nu sunt

arătate în mod expres modalitățile de vânzare a activelor, însă din cuprinsul Hotărârilor

rezultă că apelanta - pârâtă nu a intenționat să eludeze dispozițiile legale și

nici nu a intenționat ca prin vânzarea activelor să diminueze patrimoniul

societății.

Astfel: 1. referitor

la Hotărâre se arată în cuprinsul acesteia că s-a hotărât aprobarea

transferului dreptului de proprietate

asupra rețelelor de alimentare a energiei

electrică situate în zona Pârâul Rece, aflate în patrimoniul SC B.T.T. SA prin negociere

cu SC E. SA, conform prevederilor legale în vigoare.; 2. în ceea ce privește hotărârea,

s-a precizat că vânzarea imobilului compus din construcții și teren în

suprafață de 12.133,60 mp situat în localitatea Pârâul Rece, Județul Brașov se

face prin licitație cu strigare conform prevederilor legale în vigoare, prețul

de pornire al licitației fiind de 350.000 euro, fără T.V.A. ; 3 în hotărâre se

menționează că vânzarea terenului liber de construcții situat în Pârâul Rece,

Județul Brașov, în suprafață de 24.478,94 mp se face prin licitație cu strigare

conform prevederilor, arătându-se prețul și modalitatea de plată a acestuia,

garanția de participare, taxa de participare, specificându-se că vânzarea

activelor nu va avea ca efect diminuarea capitalului social al SC B.T.T. SA

(filele 16, 17, 20 din dosarul primei instanțe).

Curtea de apel a

apreciat că nu este lipsit de relevanță de a aminti faptul că activele

societății sunt elemente ale patrimoniului, în timp ce capitalul social este

expresia valorică a totalităților aporturilor asociaților care participă la

constituirea societății având o dubă semnificație: contabilă (el nu are o

existență reală, concretă ci reprezintă o cifră convenită de asociați) și

juridică (constituie gajul general al creditorilor societății).

Având

în vedere considerentele arătate precum și faptul că în hotărârea A.G.E.A. din

10 aprilie 2008 s-a specificat că vânzarea activelor nu va avea ca efect

diminuarea capitalului social al SC B.T.T. SA, curtea de apel în temeiul art.

296 C. proc. civ. a admis apelul pârâtei, a schimbat în tot hotărârea atacată

în sensul că, a respins cererea reclamantei ca neîntemeiată.

Împotriva

deciziei curții de apel a declarat recurs reclamanta SIF T. SA Brașov,

întemeindu-se pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și solicitând

admiterea recursului așa cum a fost formulat și, pe cale de consecință,

modificarea în tot a hotărârii atacate, în sensul respingerii apelului formulat

de către SC B.T.T. SA împotriva sentinței tribunalului, cu consecința

menținerii ca temeinică și legală a acestei hotărâri prin care s-a constatat nulitatea

absolută a hotărârilor A.G.O.A. SC B.T.T. SA București din data de 10 aprilie 2008

și obligarea pârâtei intimate la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de

judecarea fondului, apelului și recursului.

Recurenta-reclamantă

susține astfel că decizia atacată a fost pronunțată aplicându-se greșit

dispozițiile legale referitoare la obligativitatea cuprinderii în textul

hotărârii a unei date de înregistrare.

În

această ordine de idei, arată că instanța de apel, făcând o greșită aplicare a

dispozițiilor art. 135 al Regulamentului nr. 1/2006, a considerat omisiunea

datei de înregistrare o cauză de nulitate relativă, motivând respingerea motivului

de nulitate pe lipsa vreunei vătămări, or, art. 132 din Legea nr. 31/1990 oferă

posibilitatea atacării hotărârilor contrare legii sau actului constitutiv, iar

acțiunea în anulare având un caracter social, persoanele ce atacă hotărârea,

fie ei terți sau acționari, nu trebuie să facă dovada vreunei vătămări, ci doar

dovada încălcării legii.

Mai

susține că, făcând o greșită aplicare a dispozițiilor art. 117 alin. (7) din

Legea nr. 31/1990, instanța de apel a apreciat că intimata a respectat

dispozițiile legale referitoare la convocare și informarea acționarilor în

situația în care societatea intenționează să-și modifice actul constitutiv, or,

în cazul său nu prevederile actului constitutiv referitoare la capitalul social

se modifică, ci acelea referitoare la fondul de comerț al societății, activele de

la Pârâul Rece făcând parte din acesta și vânzarea acestor active aducând

atingere scopului propus de către acționari la constituirea societății

comerciale, dar și prevederilor art. 1 și 8 din Legea nr. 31/1990, republicată.

Recursul

nu este fondat.

Din

examinarea actelor dosarului se constată următoarele:

În

ce privește modul de stabilire a datei de înregistrare, instanța de apel, prin

hotărârea pronunțată, a apreciat judicios că atât timp cât participanții la

adunarea generală, printre care și reclamanta nu au propus o altă dată de înregistrare

și nici nu au formulat obiecțiuni cu privire la data menționată în convocator, o

astfel de conduită (poziție) nu poate fi interpretată decât ca o acceptare

neechivocă, tacită a acestei date ca dată de înregistrare, - împrejurare în

care orice altă discuție cu referire la omisiunea stabilirii datei de

înregistrare devine inutilă și oricum, recurenta-reclamantă nu a criticat decizia

curții de apel sub aspectul motivării referitoare la acceptarea tacită, pentru

ca și instanța să considere necesar să detalieze argumentația în acest sens.

Pe

de altă parte, se impune totuși a se preciza că, în speță, lipsa mențiunii

invocate de recurentă n-ar fi putut fi abordată decât ca o chestiune de opozabilitate,

or, nici instanța de fond și nici instanța de apel nu au fost investite cu o

acțiune care să vizeze stabilirea opozabilității sau inopozabilității

hotărârilor A.G.E.A. determinat de acest aspect.

Nici

discuția legată de lipsa dovezii unei vătămări, reținută de instanța de apel

doar în ipoteza nulității relative nu-și are rostul, întrucât reclamanta a

solicitat și a invocat constant nulitatea absolută a hotărârilor menționate și

tribunalul nu putea schimba temeiul juridic al acțiunii încălcând principiul

disponibilității.

În

fine, nulitățile trebuie să fie prevăzute de lege și nu de actele emise în

aplicarea acesteia, respectiv, Regulamentul C.N.V.M. și, de asemenea, se impune

a se face distincție între data de referință și data de înregistrare,

convocarea adunării generale fără stabilirea datei de referință fiind

sancționată cu nulitate absolută.

Așa

fiind, față de cele mai sus arătate, primul motiv de recurs se privește ca

fiind neîntemeiat.

În

ce privește cel de-al doilea motiv, privind greșita aplicare a dispozițiilor art.

117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990, se constată că este de asemenea neîntemeiat,

întrucât susținerea recurentei-reclamante potrivit căreia vânzarea unor active

conduce la modificarea actului constitutiv nu poate fi primită.

Astfel,

atâta timp cât activele societății sunt elemente ale patrimoniului, iar

capitalul social este expresia valorică a totalității aporturilor asociaților care

participă la constituirea societății, modificarea elementelor de activ în forma

hotărâtă de adunarea generală presupune o subrogație reală, respectiv

înlocuirea dreptului de proprietate asupra bunurilor corporale cu dreptul de

proprietate asupra sumelor de bani încasate prin vânzare și nu se produce o

modificare a valorii patrimoniului societății și nici a capitalului social.

De

altfel, în hotărârea A.G.E.A. din 10 aprilie 2008 s-a specificat că vânzarea

activelor nu va avea ca efect diminuarea capitalului social al SC B.T.T. SA - aspect

reținut și în decizia curții de apel.

În

consecință, întrucât recurenta-reclamantă nu a formulat niciun motiv de recurs

întemeiat, care în condițiile expres și limitativ prevăzute de art. 304 pct. 1-9

C. proc. civ., să conducă la modificarea deciziei pronunțate de curtea de apel,

aceasta va fi menținută, ca legală și se va respinge recursul declarat în cauză

de reclamanta SIF T. SA Brașov, ca fiind nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de reclamanta SIF T. SA Brașov împotriva Deciziei comerciale nr. 509

din 25 noiembrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a

comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 5 mai 2010.