ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 896/2013
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 896/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Deliberând, în
condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de fată, a reținut
următoarele:
Hotărârea instanței de apel
Prin Decizia civilă nr. 76 din 02 decembrie
2011, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, a respins ca nefondat apelul
promovat de reclamanta M.I.I. împotriva Sentinței civile nr. 676 din 20 aprilie
2011 pronunțată de Tribunalul Bacău.
Pentru a decide
astfel, instanța de apel a reținut, analizând probele administrate în cauză, și
enunțând texte de lege din actele normative în vigoare la data când s-a produs
exproprierea, faptul că în perioada ce a succedat anului 1938 terenul a avut
destinația de aerodrom, aerodromul din anul 1937 neputând fi confundat cu un
aeroport, și nici cu un aerodrom modern.
Exproprierea a
intervenit în anul 1938, iar temeiul juridic al acțiunii nu îl poate constitui
Legea nr. 10/2001 care vizează exproprierile de după 1945. Exproprierea nu a
fost dovedită ca abuzivă, fiind declarată de o instanță judecătorească, într-o
țară în care nu se instaurase încă regimul comunist.
Chestiunile legate de
lipsa unei amenajări în prezent a aerodromului nu pot duce la admiterea
acțiunii întemeiate pe art. 35 din Legea nr. 33/1994. Dacă legiuitorul ar fi
dorit ca retrocedarea să fie dispusă ori de câte ori, ulterior utilizării,
imobilele preluate nu mai folosesc potrivit scopului pentru care au fost
expropriate, ar fi spus-o expres.
Recursul
2.1. Motive
Reclamanta a declarat
recurs, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc.
civ., prin care a formulat următoarele critici:
În raport de art. 304
pct. 7 C. proc. civ. s-a susținut că instanța de apel a reținut, contrar
probelor dosarului, că imobilul teren expropriat a fost utilizat potrivit
scopului stabilit în decret. Este total greșit, pentru că în zonă nu s-a
construit și nici măcar amenajat un aerodrom militar, pentru că renunțarea la
obiectiv s-a făcut imediat după decizia Curții de Apel Iași din 19 martie 1938.
Susținerea instanței
de apel că scopul a fost atins este în afara probelor dosarului, într-o decizie
nefiind posibil să fie menționate situații și fapte care nu au corespondent în
realitate.
Instanța de apel nu
face nicio referire la o probă concludentă, și anume raportul de expertiză
depus la dosar la 23 februarie 2011.
În condițiile art.
304 pct. 8 C. proc. civ. s-a invocat faptul că instanța a interpretat greșit
actul juridic dedus judecății, schimbând înțelesul lămurit și vădit
neîndoielnic al acestuia. Adresa nr. 335/1957 arată că terenul proprietatea
reclamantei și a altor 251 persoane a fost cedat Sfatului Popular al orașului
Târgu Ocna, deci nu a fost construit aerodrom.
Că prețul nu a fost
plătit, rezultă și din Adresa nr. 10.197/1938.
Instanța de apel a
abordat procesul în mod superficial și nejuridic.
Hotărârea este
nelegală și a fost pronunțată cu încălcarea legii. Întrucât exproprierea a avut
loc în anul 1937, evident reclamantei îi este aplicabilă Legea din 5 februarie
Interpretarea instanței că art. 35 din Legea nr. 33/1994 ar fi incident
în cauză depășește cadrul legal, fapt pentru care trebuie să fie făcută
aplicarea legii în vigoare la momentul exproprierii.
2.2. Analiza
recursului
Criticile formulate
nu se încadrează în cerințele art. 304 pct. 7 - 9 C. proc. civ., motiv pentru
care, în raport de dispozițiile art. 306 alin. (3) C. proc. civ., se va
constata nulitatea recursului pentru următoarele considerente:
Conform art. 302
1
lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității,
motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau,
după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Pe de altă parte,
art. 306 alin. (3) C. proc. civ. prevede că indicarea greșită a motivelor de
recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă
încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304.
În speță, criticile
formulate de către recurentă nu au putut fi încadrate nu numai în prevederile
art. 304 pct. 7 - 9 C. proc. civ., pe care a fost întemeiat recursul, dar nici
în vreunul dintre celelalte motive de nelegalitate, arătate la art. 304 C.
proc. civ.
Aceasta deoarece,
aspectele deduse analizei în recurs vizează, în realitate, modul defectuos în
care, în opinia recurentei, s-a făcut în apel analiza probelor administrate,
respectiv înscrisuri și raport de expertiză. Or, aprecierea probelor este o
chestiune de netemeinicie, nesusceptibilă de verificare în recurs.
Împrejurarea că
recurenta a invocat dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., dar și-a
motivat recursul pe faptul că instanța de apel "a reținut, contrar
probelor dosarului" că terenul expropriat a fost utilizat potrivit
scopului stabilit în decretul de expropriere, nu poate conduce la concluzia că
hotărârea recurată cuprinde motive contradictorii sau străine de natura
pricinii. Ceea ce a dorit recurenta a fost o reapreciere a probelor
administrate înaintea instanțelor de fond.
Pe de altă parte,
critica întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ. are în vedere
faptul că judecătorul fondului a schimbat natura actului juridic dedus
judecății ori l-a denaturat, atribuindu-i un alt înțeles, pe care termenii săi
nu-l permit. Recurenta a invocat prevederile art. 304 pct. 8 C. proc. civ.,
arătând că instanța nu a interpretat corect adresele MFA nr. 335/1957 și
10.197/1938. Or, asemenea critică ține de netemeinicia hotărârii.
În fine, simpla
solicitare de a se face aplicarea unei alte legi decât cea pe care și-a
întemeiat soluția instanța de apel, nu întrunește cerințele art. 304 pct. 9 C.
proc. civ. Însă, controlul judiciar de nelegalitate asupra unor asemenea
critici nu se poate realiza, deoarece recurenta nu a adus critici punctuale
deciziei atacate și nu a arătat în ce au constat greșelile de judecată
săvârșite de către instanța de apel.
Față de cele ce
preced, în condițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. se va constata nulitatea
recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul
declarat de reclamanta M.I.I. împotriva Deciziei civile nr. 76 din 02 decembrie
2011 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 21 februarie 2013.
Procesat de GGC - GV