ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6366/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele: La 14 ianuarie 2009, reclamanții S.I., R.I., M.S.M. și T.D., foști salariați ai SC P. SA-sucursala Vâlcea, au chemat în judecată pe pârâta SC P. SA, membru O.M.V. G., solicitând, conform art. 269 alin. (1), art. 281 și urm. din C. mun., contractului colectiv de muncă unic la nivel național în anii 2005-2006 și art. 977 din C. civ., obligarea acesteia la plata sumei de 5.100 RON, cota-parte din profitul societății realizat în perioada 2005-2006 (actualizată cu indicele de inflație) și echivalentului în RON al sumei de 500 Euro, daune morale. Tribunalul Vâlcea, secția civilă, prin încheierea nr. 84 din 28 aprilie 2009, a scos cauza de pe rol și a trimis-o secției comerciale și de contencios administrativ și fiscal, a aceleiași instanțe, pe considerentul că pricina are ca obiect fapte accesorii de comeiț.

Tribunalul Vâlcea, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin încheierea nr. 140 din 16 septembrie 2009, a scos cauza de pe rol și a trimis-o secției civile a aceleiași instanțe, cu motivarea că în speță este vorba despre un conflict de muncă. Tribunalul Vâlcea, secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința nr. 995 din 9 decembrie 2009, a admis excepțiile invocate de pârâtă și a respins acțiunea, ca prescrisă în privința perioadei 2005-13 ianuarie 2006 și pentru lipsa calității procesuale pasive în privința perioadei următoare. S-a reținut că în speță, contractele individuale de muncă ale reclamanților au încetat la 13 octombrie 2005, dată de la care a început să curgă termenul de prescripție iar pârâta și-a pierdut calitatea de angajator.

Reclamanții au declarat recurs și, îu cursul soluționării acestei căi de atac, pârâta a ridicat excepția de neconstituționalitate a art. 222 și art. 282 din C. mun., art. 73 din Legea nr. 168/1999 și art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003, texte care, în opinia sa, ar fi contrare art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1)-alin. (2), art. 40 alin. (1), art. 41 alin. (5) și art. 53 alin. (1)-alin. (2) din Constituție. Curtea de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie, prin încheierea din 30 martie 2010, a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale. S-a reținut că textele a căror constituționalitate este contestată de intimata pârâtă nu au legătură cu soluționarea pricinii deduse judecății, așa cum prevede art. 29 alin. (1)-alin.

(3) din Legea nr. 47/1992. Pârâta a declarat recurs, prin care a solicitat casarea acestei încheieri, admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale și trimiterea dosarului la instanța de contencios constituțional, pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate. În motivarea recursului, recurenta a reiterat argumentele expuse în cererea de sesizare a Curții Constituționale. Recursul declarat în cauză este nefondat și urmează a fi respins ca atare, conform art. 312 alin. (1) din C. proc. civ., deoarece textele criticate de pârâtă sub aspectul constituționalității nu au legătură cu soluționarea cauzei, cum corect a concluzionat Curtea de Apel Pitești.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul SC P. SA împotriva încheierii din ședința de la 30 martie 2010 a Curții de Apel Pitești, secția civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 noiembrie 2010.