ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1086/2010

Asupra conflictului

negativ de competență de față,

Din actele dosarului

constată următoarele:

Prin cererea de

chemare în judecată, înregistrată la Judecătoria Timișoara, la data de 3

februarie 2009, sub nr. 1712/325/2009, reclamanții I.D. și I.M.,

moștenitorii defunctului

I.L.H.

,

au solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâta SC P.L.R. I.F.N. SA, să

pronunțe o hotărâre prin care să dispună obligarea acesteia la plata sumei de

6.108,33 euro, reprezentând contravaloare despăgubire ca urmare a distrugerii

totale a autoturismului ce a format obiectul contractului de leasing încheiat între

pârâtă și defunctul I.L.H.

Judecătoria Timișoara, prin sentința nr. 5071

din 7 aprilie 2009, a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei

Timișoara și a declinat competența de soluționare a cauzei Judecătoriei

sectorului 4 București, reținând, în esență, dispozițiile art. 12 din

Condițiile comerciale generale pentru leasing financiar intern, potrivit cărora

litigiile ce rezultă din contractul încheiat se soluționează de către

instanțele judecătorești competente din municipiul București.

Tribunalul Timiș, prin Decizia nr. 256 din 16

iunie 2009, a respins recursul declarat de recurenții I.D. și I.M., reținând,

în esență, aplicarea corectă de către prima instanță a dispozițiilor art. 12

din Condițiile comerciale generale pentru leasing financiar intern.

Judecătoria sectorului 4 București, prin

sentința nr. 6760 din 25 noiembrie 2009, a admis excepția necompetenței

teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei Judecătoriei

Timișoara, a constatat intervenit conflictul negativ de competență și a

înaintat dosarul Înaltei Curți pentru soluționarea conflictului de competență,

reținând, în esență, aplicarea dispozițiilor art. 10 pct. 4 tezele I și a II-a

și ale art. 12 C. proc. civ.

Examinând cauza din perspectiva conflictului

negativ de competență intervenit între cele două instanțe, Înalta Curte

constată că,

în aplicarea dispozițiilor art. 19 C. proc. civ., prin clauza atributivă de

competență cuprinsă în

art.

12 din Condițiile comerciale generale pentru leasing financiar intern,

încheiate în data de 23 mai 2005,

părțile contractante au convenit

ca

litigiile rezultate

din contract să se soluționeze de către,,instanțele judecătorești competente

din municipiul București’’, astfel că, prin raportare la dispozițiile art. 8 alin.

(2) C. proc. civ., Judecătoria sectorului 4 București este competentă să

soluționeze pricina de față.

În consecință, față de cele de mai sus,

Înalta Curte, în

temeiul art. 22 alin. (5) C. proc. civ., urmează să stabilească competența de

soluționare a cauzei în favoarea

Judecătoriei sectorului 4 București.

Așa fiind,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei

în favoarea Judecătoriei sectorului 4 București.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi, 17 martie 2010.