ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.03.2013

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1545/2013

HOTĂRÂRE
20.03.2013
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1545/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța, secția a II-a civilă, sub

nr. 10953/3/2012, reclamanta SC S. SA

a

solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 998-999 și art. 1073 C. civ., în contradictoriu

cu pârâtele Bursa de Valori București și Comisia Națională a Valorilor Mobiliare,

obligarea acestora la plata sumei de 1.000.000 RON reprezentând prejudiciu moral

produs prin publicarea, de către pârâte, a unor rapoarte semnate de persoane neautorizate,

situație în urma căreia piața de capital a fost dezinformată, iar acțiunile societății

au fost suspendate de la tranzacționare.

Prin sentința civilă nr. 143 din 18 ianuarie

2012, pronunțată în Dosarul nr. 10953/118/2011, Tribunalul Constanta, sectia a

II-a civilă,

a declinat competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a III-a civilă,

reținând că, potrivit art. 5 C. proc. civ., cererea se face la instanța domiciliului

pârâtului, potrivit art. 7 din același Cod, cererea împotriva unei persoane juridice

de drept privat se face la instanța sediului ei principal, iar potrivit art. 10

pct. 8, în cererile ce izvorăsc dintr-un fapt ilicit, competența aparține instanței

în circumscripția căreia s-a săvârșit pretinsul delict, în speță, Tribunalul București.

Prin sentința civilă nr. 2078 din 22 noiembrie

2012, pronunțată în Dosarul nr. 3382/3/2012, Tribunalul București, secția a III-a

civilă,

a declinat competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanța, a constatat ivit conflictul

negativ și a înaintat cauza către Înalta Curte de Casație și Justiție, reținând

că potrivit art. 9 C. proc. civ., în cazul în care sunt mai mulți pârâți, cererea

se poate face la instanța competentă pentru oricare dintre ei, art. 8 instituind

posibilitatea ca acțiunea să fie depusă la instanța din reședința județului unde

își are domiciliul reclamantul. Conform art. 12, reclamantul are alegerea între

mai multe instanțe deopotrivă competente. Raportat la aceste dispoziții legale,

alegerea instanței competente a fost făcută de către reclamant, care a sesizat instanța

de la domiciliul său, respectiv, Tribunalul Constanța.

Înalta Curte, competentă să soluționeze

conflictul conform art. 22 alin. (3) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare

a cauzei în favoarea Tribunalului Constanța,

având în vedere următoarele considerente:

- Prin cererea dedusă judecății, societatea

reclamantă a pretins despăgubiri pentru acoperirea prejudiciului moral cauzat, prin

publicarea unor rapoarte în urma cărora acțiunile reclamantei au fost suspendate

de la tranzacționare, în contradictoriu cu pârâtele Bursa de Valori București și

Comisia Națională a Valorilor Mobiliare.

Sub aspectul competenței teritoriale, se

constată că, potrivit art. 8 C. proc. civ., atunci când cererea este îndreptată

împotriva statului (respectiv, împotriva unei autorități a acestuia), cererile se

pot face la instanța în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul.

În speță, Comisia Națională a Valorilor

Mobiliare, unul dintre pârâții împotriva căruia se tinde la valorificarea pretențiilor

este autoritate administrativă autonomă a statului, subordonată Parlamentului, astfel

cum rezultă din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, iar această calitate

a pârâtei este de natură să atragă, în determinarea competenței teritoriale, incidența

art. 8 C. proc. civ.

Chiar dacă, fiind vorba de pretenții derivând

din pretinsa săvârșire a unui delict civil, ceea ce ar fi condus la o competență

teritorială alternativă în termenii art. 10 pct. 8 C. proc. civ., se constată că,

potrivit art. 12 C. proc. civ., reclamantul este cel care are alegerea între mai

multe instanțe competente.

Or, în speță, reclamanta care are sediul

în municipiul Constanța, a învestit Tribunalul Constanța cu soluționarea cererii

sale, ceea ce înseamnă că a fost manifestată, astfel, opțiunea între mai multe instanțe

competente.

În

consecință, văzând dispozițiile procedurale anterior menționate,

pe calea regulatorului se va stabili ca instanță competentă în soluționarea

cauzei

Tribunalul Constanta.

Stabilește competența de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului Constanta.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi,

20 martie 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-06-16
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3518/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluția instanței de fond. Prin sentința civilă nr. 1330 din 22 februarie 2011 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fi
ÎCCJ 2012-11-15
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7024/2012
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 21 mai 2012 pe rolul Judecătoriei sectorului 3 București, petenta J.T.I.R. SRL a solicitat învestirea cu formulă executorie a Sentinței arbitrale nr. 82 din 25
ÎCCJ 2012-10-25
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4326/2012
procedura de legalizare nu a fost finalizată, iar reclamanta a cesionat către colaboratorii săi B.L. toate drepturile ce urmau sa decurgă din respectivul contract de intermediere. Reclamanta a arătat că a formulat contestație împotriva ordo
ÎCCJ 2021-09-22
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1780/2021
imposibilitatea realizării de profit în urma tranzacționării acțiunilor deținute pe piața bursieră, în cuantum de 1.505.262 RON, ce urma să fie actualizată cu rata inflației, începând cu data de 09.07.2008 până la data plății efective; într
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1640/2017
caracterizat. A fost reținută și conduita societății pârâte care, imediat după pronunțarea deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 4210 din 16 decembrie 2011, a predat reclamantei spațiul revendicat, în locul și la data la care a
Sursă