ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3635/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3635/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursurilor de față, în baza
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 170 din 14 mai 2012
a Tribunalului Arad, pronunțată în dosar nr. 2540/108/2012, inculpatul M.A.,
zis „M.", a fost condamnat astfel:
- la două pedepse de câte 7 ani închisoare și
4 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) și e) C.
pen., pentru două infracțiuni de trafic de droguri de mare risc. prev. de art. 2
alin. (2) din Legea nr. 143/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 320
1
alin. (7) C. proc.;
- 12 ani închisoare și 4 ani interzicere a
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen., pentru
infracțiunea de introducere în țară, fără drept, de droguri de mare risc. prev.
de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 modificată și republicată, cu
aplicarea art. 320
1
alin. (7) C. proc.;
- 7 ani închisoare și 4 ani interzicere a
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen. pentru
infracțiunea de introducere în țară, fără drept, de droguri de risc. prev. de art.
3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art.
320
1
alin. (7) C. proc. pen.;
- 7 ani închisoare și 4 ani interzicere a
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen. pentru
infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, prev. de art.
2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art.
41 alin. (2) C. pen. și art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen.
- 2 ani închisoare și 4 ani interzicere a
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen. pentru
infracțiunea de trafic de droguri de risc, în formă continuată, prev. de art. 2
alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 41
alin. (2) C. pen. și art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen.;
- 1 an și 6 luni închisoare pentru
infracțiunea de deținere, fără drept, pentru consum propriu, de droguri de mare
risc. prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 modificată și
republicată, cu aplicarea art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen.
În baza art. 33 lit. a), b), art. 34 lit. b)
și art. 35 C. pen. pedepsele aplicate au fost contopite în pedeapsa cea mai
grea, de 12 ani închisoare, care a fost sporită cu 3 ani închisoare, urmând ca
inculpatul M.A. să execute pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare, în regim
de detenție și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi
respectiv cele prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen.
Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71
C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.
a), b), d) și e) C. pen.
S-a menținut starea de arest a inculpatului M.A.
și s-a scăzut din pedeapsa aplicată acestuia durata reținerii și arestării
preventive, de la 2 aprilie 2012 până la zi.
În baza 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000
modificată și republicată, s-a confiscat de la inculpatul M.A. suma de 200 lei.
În baza art. 18 alin. (1) și art. 17 alin.
(1) din Legea nr. 143/2000, modificată și republicată, s-au confiscat în
vederea distrugerii următoarele cantități de droguri:
- 5 comprimate de amfetamina depuse cu dovada
din 14 februarie 2011 la I.G.P.R. D.C.J.S.E.O.;
- 0,4 grame substanță care conține
amfetamina, ambalată, sigilată predată organului de cercetare penală;
- 1,51 grame pulbere ce conține MDMA,
ambalate, sigilate cu sigiliul și predate organului de cercetare penală,
- 10,70 grame pulbere ce conține MDMA, 1977
comprimate care conțin MDMA și 12,2 grame pulbere care conține MDMA, ambalate,
sigilate și predate organului de cercetare penală;
- 0,84 grame rezină de cannabis, ambalate,
sigilate și predate organului de cercetare penală;
- 873,7 grame rezină de cannabis, 93,7 grame
rezină de cannabis și 1,51 grame pulbere de cocaină, ambalate, sigilate și
predate organului de cercetare penală.
A fost disjunsă acțiunea penală privind pe
inculpatul G.S. pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr.
143/2000 modificată și republicată și s-a fixat termen de judecată la 11 iunie
2012.
Inculpatul M.A. a fost obligat să plătească
statului suma de 1000 lei cheltuieli judiciare din care suma de 300 lei
reprezentând onorariului apărătorului din oficiu, s-a dispus a fi avansat din
fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a
reținut următoarele:
La 6 septembrie 2010, 18 noiembrie 2011, 29
decembrie 2011 și 18 ianuarie 2012, B.C.C.O. Cluj Napoca, S.C.C.O. Arad și
D.I.I.C.O.T. - B.T. Arad, s-au sesizat din oficiu, că numiții M.A., G.S., P.M.D.G.
și H.P.O. sunt implicați în operațiuni de introducere în țară, comercializare
și deținere de droguri de risc și mare risc pe relația Olanda - România.
Astfel, în baza ordonanțelor nr. 246 D/P/2010
ale DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj din 6 septembrie 2010, prelungite
succesiv la datele de 5 noiembrie 2010 și 6 decembrie 2010, au fost infiltrați
în cauză un investigator sub acoperire - "U.C." și doi colaboratori
ai acestuia "K.M." și "P.I.", iar a ordonanțelor nr. 15/A/2011,
ale DIICOT - Biroul Teritorial Arad din 5 decembrie 2011 și 29 decembrie 2011,
prelungite succesiv la data de 2 februarie 2012 și 2 martie 2012 s-a introdus
în cauză un investigator sub acoperire - "P.M." respectiv s-a
autorizat procurarea de substanțe stupefiante (cocaină, amfetamina, pastile
ecstasy și rezină de cannabis) de către persoanele cu nume de cod, pentru
descoperirea activității infracționale, identificarea și tragerea la răspundere
penală a persoanelor participante.
În data de 14 decembrie 2010, în orașul
Lipova, Jud. Arad, inculpatul M.A. a vândut fără drept, 20 comprimate ce conțin
amfetamina, colaboratorului sub acoperire P.I., cu suma de 200 lei.
Din raportul de constatare tehnico
științifică din 22 decembrie 2010 al Laboratorului de Analiză și Profil al
Drogurilor Cluj-Napoca, rezultă că proba în litigiu este constituită din 20
comprimate, care conțin ca substanță activă amfetamina, ce face parte din
Tabelul Anexa II din Legea nr. 143/2000 modificată și republicată.
Cantitatea de 5 comprimate ce conțin
amfetamina, rămasă din proba înaintată, în urma analizelor chimice de laborator
a fost ambalată, sigilată și depusă la Camera de Corpuri Delicte a I.G.P.R. – D.C.J.S.E.O.
București cu dovada din 14 februarie 2011.
În data de 11 ianuarie 2012, la pensiunea
situată la Km 43 de pe DN 7 pe raza localității Odvoș jud. Arad, inculpatul M.A.
i-a oferit cu titlu gratuit, fără drept, cantitatea de 0,6 grame droguri ce
conțin amfetamina, investigatorului sub acoperire P.M.
Din raportul de constatare tehnico -
științifică din 12 ianuarie 2012 al Laboratorului de Analiză și Profil al
Drogurilor Cluj-Napoca, rezultă că proba în litigiu este constituită din 0,6
grame substanță care conține amfetamina, ce face parte din Tabelul Anexa II din
Legea nr. 143/2000 modificată și republicată.
În data de 31 martie 2012, inculpatul a
introdus fără drept, din Olanda în România, prin PCTF Nădlac, Jud. Arad, 2049
pastile ecstasy și 13,67 grame fragmente pastile ecstasy, ce conțin MDMA, în
scop de comercializare la diverse persoane pe raza jud. Arad.
Din rapoartele de constatare tehnico -
științifică din 9 aprilie 2012 și 12 aprilie 2012 ale Laboratorului de Analiză
și Profil Drogurilor Timișoara, rezultă că probele în litigiu sunt constituite
din 6 comprimate ce conțin MDMA, respectiv 2043 comprimate ce conțin MDMA și
10,91 fragmente comprimate, ce conțin MDMA, ce fac parte din Tabelul Anexa I din
Legea nr. 143/2000 modificată și republicată.
În data de 31 martie 2012, inculpatul a
introdus fără drept, din Olanda în România, prin PCTF Nădlac, jud. Arad,
cantitatea de 981,54 grame rezină de cannabis, în scop de comercializare la
diverse persoane pe raza jud. Arad.
Din rapoartele de constatare tehnico -
științifică din 9 aprilie 2012 și 12 aprilie 2012 ale Laboratorului de Analiză
și Profil al Drogurilor Timișoara, rezultă că probele în litigiu sunt
constituite din 1,29 grame rezină de cannabis respectiv 879,8 și 94,0 grame
rezină de cannabis, substanțe ce fac parte din Tabelul Anexa III din Legea nr. 143/2000
modificată și republicată.
În după amiaza zilei de 1 aprilie 2012, la
pensiunea situată la Km. 43, pe DN 7, pe raza jud. Arad, inculpatul i-a oferit
cu titlu gratuit, fără drept, 6 pastile ecstasy, ce conțin MDMA,
investigatorului sub acoperire P.M.
Din raportul de constatare tehnico -
științifică din 09 aprilie 2012 al Laboratorului de Analiză și Profil al
Drogurilor Timișoara, rezultă că proba în litigiu este constituită din 6
comprimate care conțin MDMA, substanță ce face parte din Tabelul Anexa I din
Legea nr. 143/2000 modificată și republicată.
În seara zilei de 1 aprilie 2012, la aceeași
locație, situată la Km. 43, pe DN 7, pe raza jud. Arad, inculpatul i-a vândut
fără drept, 2043 pastile ecstasy și 13,67 grame fragmente pastile ecstasy, ce
conțin MDMA, investigatorului sub acoperire P.M. cu suma totală de 3000 euro și
4350 RON, fiind surprins în flagrant de către organele de urmărire penală.
Din raportul de constatare tehnico -
științifică din 12 aprilie 2012 al Laboratorului de Analiză și Profil al
Drogurilor Timișoara, rezultă că probele în litigiu sunt constituite din 2043
comprimate care conțin MDMA, respectiv 10,91 grame fragmente comprimate care
conțin MDMA, substanță ce face parte din Tabelul Anexa I din Legea nr. 143/2000
modificată și republicată.
În după amiaza zilei de 1 aprilie 2012, la
pensiunea situată la Km. 43, pe DN 7, pe raza jud. Arad, inculpatul M.A., i-a
oferit cu titlu gratuit, fără drept, 1,40 grame rezină de cannabis, investigatorului
sub acoperire P.M.
Din raportul de constatare tehnico -
științifică din 9 aprilie 2012 al Laboratorului de Analiză și Profil al
Drogurilor Timișoara, rezultă că proba în litigiu este constituită din 1,29
grame rezină de cannabis, substanță ce face parte din Tabelul Anexa III din
Legea nr. 143/2000 modificată și republicată.
În seara zilei de 1 aprilie 2012, la
pensiunea situată la Km. 43, pe DN 7, pe raza jud. Arad, inculpatul M.A. i-a
vândut fără drept, 980,14 grame rezină de cannabis, investigatorului sub
acoperire P.M. cu suma de 4650 RON, fiind surprins în flagrant de către
organele de urmărire penală.
Din raportul de constatare tehnico -
științifică din 12 aprilie 2012 al Laboratorului de Analiză și Profil al
Drogurilor Timișoara, rezultă că probele în litigiu sunt constituite din 879,8
grame rezină de cannabis, respectiv 94,0 grame rezină de cannabis, substanță ce
face parte din Tabelul Anexa III din Legea nr. 143/2000 modificată și
republicată.
În data de 1 aprilie 2012, ulterior realizării
flagrantului de la pensiunea de la Km 43 de pe DN 7, pe raza Jud. Arad, cu
ocazia percheziției corporale efectuate asupra inculpatului M.A., a fost
identificată în portofelul său, o cantitate de 3,16 grame cocaină, pe care
acesta a deținut-o fără drept și era destinată consumului propriu.
Din raportul de constatare tehnico -
științifică din 12 aprilie 2012 al Laboratorului de Analiză și Profil al
Drogurilor Timișoara, rezultă că proba în litigiu este constituită din 1,75
grame substanță pulverulentă care conține cocaină, ce face parte din Tabelul
Anexa II din Legea nr. 143/2000 modificată și republicată.
La individualizarea pedepselor stabilite
inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de
individualizare, prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv, gradul de pericol
social al faptelor comise precum și persoana inculpatului.
În privința gradului de pericol social al
faptei, instanța de fond a reținut că drogul denumit cocaina este un stimulent
puternic și care dă dependență. Praful de clorhidrat de cocaină poate fi
inhalat sau dizolvat în apă și apoi injectat. Toate aceste tipuri de
administrare pot duce la dependență și la probleme grave de sănătate, inclusiv
creșterea riscului de a contracta HIV/SIDA și alte boli infecțioase.
Intensitatea și durata efectelor cocainei, care includ energie mărită,
reducerea oboselii și vigilența mentală, depind de modul de administrare al
drogului. Cu cât absorbția în sânge a cocainei este mai rapidă și ajunge în
creier, cu atât mai intens va fi efectul. Efectele negative lovesc nu numai pe
consumator ci și familiile acestora, mediul de muncă și societatea. Consumul actual
a stârnit o mare îngrijorare datorită potențialului mare de dependență și a
comportamentelor psihotice, pentru producerea de convulsii și moartea pe care
le induce.
Pe de altă parte, instanța de fond a
constatat că planta cannabis sativa conține canabinoide printre care și
tetrahidrocannabinol (THC), care sunt substanțe psihoactive ale acestor produse
vegetale și produc un efect euforic. Cannabisul are un efect sedativ ușor dar
luat în doze mari poate duce la comă. Unii specialiști sunt de părere că acest
drog este primul pas către droguri mai grele. De remarcat este amploarea
deosebită pe care a luat-o acest fenomen, în special în rândul tinerilor,
cauzând prejudicii considerabile nu numai intereselor societății, ale
persoanelor, atentează la viața și sănătatea cetățenilor, influențează în mod
demoralizator asupra conștiinței și comportamentului oamenilor.
Referitor la persoana inculpatului M.A.
.tribunalul a reținut vârsta acestuia, având 52 ani la data comiterii faptelor,
nivelul de instruire școlară ca absolvent a 5 clase, faptul că are un copil
minor, este cetățean străin, a avut o bună conduită anterior comiterii
faptelor, împrejurare ce rezultă din lipsa antecedentelor penale, a avut o
atitudine sinceră, recunoscând și regretând comiterea faptelor.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel
inculpatul M.A., solicitând admiterea acestuia sub aspectul cuantumului
pedepsei rezultante, considerând mult prea aspră această pedeapsă, raportat la
faptele săvârșite și la persoana sa, care a recunoscut, încă de la început,
săvârșirea faptelor și nu are antecedente penale.
Prin decizia penală nr. 146/A din 16 august
2012 a Curții de Apel Timișoara - Secția Penală a fost admis apelul declarat de
inculpatul M.A. împotriva sentinței penale nr. 170 din 14 mai 2012 a
Tribunalului Arad, pronunțată în dosar nr. 2540/108/2012.
A fost desființată sentința penală atacată și
în rejudecare:
A fost decontopită pedeapsa rezultantă de 15
(cincisprezece) ani închisoare aplicată inculpatului în pedepsele componente și
înlăturat sporul de 3 ani închisoare aplicat acestuia prin hotărârea atacată.
În baza art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000
cu aplicarea art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen., inculpatul M.A. a
fost condamnat la:
- 10 (zece) ani închisoare, pentru
infracțiunea de introducere în țară, fără drept, de droguri de mare risc.
Au fost menținute celelalte pedepse aplicate
de prima instanță.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b), art.
35 C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului M.A. în pedeapsa
cea mai grea, care va fi și pedeapsa rezultantă de 10 (zece) ani închisoare, în
regim de detenție și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi,
respectiv cele prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen.
În baza art. 381 C. proc. pen. a fost menținută
starea de arest a inculpatului și a fost dedusă în continuare arestul executat
din 14 mai 2012 la zi.
Au fost menținute celelalte dispozițiile ale
hotărârii atacate.
În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen.
cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, iar suma de 350 lei către
interpret M.E.E. și suma de 200 lei către Baroul Timiș - onorariul avocatului
din oficiu, s-a dispus a fi plătite din fondurile Ministerului Justiției
Pentru a decide astfel,Curtea de Apel a
constatat că prima instanță a stabilit pedepsele pentru fiecare infracțiune în
parte spre minimul special prevăzut de lege, cu excepția pedepsei pentru
infracțiunea de introducere în țară, fără drept, de droguri de mare risc. prev.
de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, o pedeapsă peste minimul special
redus cu o treime, respectiv la 12 ani închisoare.
S-a apreciat că acest cuantum este în
contradicție cu modul de individualizare a celorlalte pedepse, care, pe
aceleași criterii reținute de prima instanță au fost stabilite spre minimul
special, dar și cu lipsa unor agravante privind persoana inculpatului, care a
uzat, totodată de procedura simplificată, considerând că reindividualizarea
acestei pedepse la 10 ani închisoare corespunde în ce îl privește pe inculpat
exigențelor art. 52 C. pen., referitor funcțiile și scopul pedepselor.
Împotriva acestei decizii inculpatul a
declarat, în termen legal, recursul de față, invocând cazul de casare prevăzut
de art. 385
9
alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., cu referire la art. 74
și art. 76 C. pen., în raport cu care a solicitat reducerea pedepsei, pe care o
apreciază ca fiind prea aspră.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 52 C. pen., pedeapsa este o
măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului.
Scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de
noi infracțiuni, iar prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei
atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile
de conviețuire socială.
Potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea și
aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a Codului
penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol
social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de alte împrejurări
care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni nu
se rezumă numai la împiedicarea condamnatului de a comite alte încălcări ale
legii penale, ci are ca scop și atenționarea celorlalți destinatari ai legii
penale de a nu comite astfel de încălcări, fiind astfel satisfăcute atât scopul
imediat cât și scopul mediat al pedepsei. Nu se poate vorbi de scopul preventiv
al pedepsei înțelegând prin aceasta numai dezideratul împiedicării
condamnatului de a săvârși noi infracțiuni, ignorându-se valențele educative și
intimidante ale pedepsei pronunțate față de ceilalți membri ai societății.
Reeducarea sau îndreptarea condamnatului
constă în aptitudinea pedepsei de a înlătura relele convingeri și deprinderi
ale acestuia și a inocula valențe comportamentale în strictă concordanță cu
cerințele de respectare a dispozițiilor cuprinse în normele de drept penal.
Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă
că instanțele au reținut în mod corect, pe baza probelor administrate, faptele
și vinovăția inculpatului și au făcut o încadrare corespunzătoare în
dispozițiile legii penale; tot astfel, ambele instanțe au făcut, în mod corect
aplicarea art. 320
1
C. proc. pen. Însă sub acest din urmă aspect
după cum deja s-a arătat, instanța de fond a manifestat o anumită inconsecvență
cu sine însăși inconsecvență remediată, în mod judicios, instanța de apel, în
favoarea inculpatului.
Este incontestabil că decizia inculpatului de
recunoaștere a faptei și solicitarea de judecată în procedura simplificată
prevăzută de art. 320
1
C. proc. pen. nu exclude, în principiu,
posibilitatea ca instanța, în considerarea datelor care caracterizează pozitiv
conduita inculpatului în cursul procesului penal, să rețină și circumstanțe
atenuante în condițiile art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. - prezentarea în fața
autorităților, comportarea sinceră în cursul procesului.
Cu toate acestea, trebuie subliniat că art. 74
C. pen., în ansamblul său .prevede împrejurări care constituie circumstanțe
atenuante judiciare, instanța având însă posibilitatea, și nu obligația, să
decidă în raport cu toate împrejurările cauzei, dacă se impune sau nu să fie
reținute în favoarea inculpatului și să li se dea efectul prevăzut de art. 76 C.
pen.
Recunoașterea unor date sau împrejurări ale
realității ca putând fi circumstanțe atenuante nu este posibilă decât dacă
circumstanțele avute în vedere de instanță reduc în asemenea măsură gravitatea
faptei în ansamblul său, sau îl caracterizează într-o asemenea manieră pe
inculpat, încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de
lege pentru infracțiunea săvârșită satisface imperativul unei juste
individualizări a pedepsei.
În raport cu gradul ridicat de pericol social
al faptelor - trafic de droguri - care au luat o amploare deosebită în ultima
perioadă rezultă că instanțele au făcut o justă și corectă individualizare a
pedepsei și au apreciat corect, în deplin acord cu criteriile generale de
individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., că 10 închisoare reprezintă un
cuantum necesar și suficient realizării dublei finalități a pedepsei (art. 52 C.
pen. ) - reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Față de considerentele ce precedă, avându-se
în vedere și faptul că, verificându-se decizia atacată în raport cu prevederile
art. 385
9
alin. (3) C. proc. pen., nu se identifică existența altor
motive, care, analizate din oficiu, să ducă la casare, urmează ca recursul
declarat în cauză să fi respins, ca nefondat, în temeiul art. 385
15
alin.
(1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă
de 400 lei, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului
desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de
inculpatul M.A. împotriva deciziei penale nr. 146/A din 16 august 2012 a Curții
de Apel Timișoara - Secția Penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului,
durata reținerii și arestării preventive de la 2 aprilie 2012, la 7 noiembrie
2012.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de
400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei,
reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din
fondul Ministerului Justiției.
Onorariul interpretului de limbă turcă se va
plăti din fondul înaltei Curți de Casație și Justiție.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 7
noiembrie 2012.