ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.10.2008

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2853/2008

HOTĂRÂRE
14.10.2008
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2853/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de

față:

Din examinarea

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Reclamanta SC R.C. SRL cu sediul în Buzău, a

chemat în judecată pe pârâta SC L.B. SA Sucursala Buzău și a solicitat anularea

înscrierii în C.I.P. a neîndeplinirii la timp a obligației de decontare a

filelor de C.E.C. în valoare de 1.859,3 lei și respectiv 1.656,77 lei.

Tribunalul Buzău,

prin sentința nr. 456 din 22 aprilie 2008, a admis acțiunea reclamantei, a

dispus anularea înscrierilor în C.I.P. a incidentelor înregistrate la plata

filelor C.E.C. în valoare de 1.859,3 lei și respectiv 1.656,77 lei și a obligat

pe pârâtă la 40 lei cheltuieli de judecată.

Instanța de fond a

reținut în esență, că datorită unor defecțiuni tehnice la sistemul informat al

pârâtei, reclamanta a efectuat plata către furnizorii săi, SC P.H. SA și SC

V.I. SRL cu foile de vărsământ, la sucursalele din Buzău a B.C.R. și SC R.B. SA

la data de 1 aprilie 2008, astfel că dispozițiile art. 2 lit. b) din

Regulamentul 1/2001 a B.N.R. nu sunt incidente.

Curtea de Apel

Ploiești, prin Decizia nr. 146 din 3 iulie 2008, a admis apelul pârâtei, a

schimbat în tot sentința atacată și pe fond a respins acțiunea.

Curtea de apel a

considerat că lipsa disponibilului în contul deschis la SC SC L.B. SA Sucursala

Buzău la data scadenței filelor C.E.C. pentru acoperirea contravalorii

datoriilor îndeplinește condițiile înscrierii la C.I.P. a refuzului de plată.

Împotriva deciziei

astfel pronunțată, reclamanta a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304

pct. 7 și 9 C. proc. civ.

În motivația sa,

recurenta susține că instanța de apel nu a avut în vedere motive care să

sprijine hotărârea pronunțată, respectiv efectuarea plății prin alte mijloace

decât C.E.C.-ul, în condițiile în care din pricina pârâtei operațiunile bancare

nu puteau fi accesate.

Pe de altă parte,

recurenta susține greșita aplicare a Regulamentului nr. 1/2001 al B.N.R.

întrucât la data scadenței datoria a fost plătită cu alte mijloace de plată

decât filele C.E.C.

Recursul este

întemeiat și va fi admis pentru considerentele ce se vor expune.

Incidentul de plată

astfel cum este reglementat de Regulamentul nr. 1/2001 al BNR a fost elaborat

în vederea prevenirii unor neregularități de plată și a sancționării

titularilor de cont care generează perturbări în circuitul bancar.

Imposibilitatea

accesării în sistem informatic al contului debitorului din cauza defecțiunii

acestui sistem în cadrul Sucursalei Buzău - recunoscut în întâmpinarea pârâtei

(fila 14 fond) - urmată de plata debitelor în ziua scadenței prin alte mijloace

decât titlurile nominative nu poate conduce la concluzia încălcării scopului

pentru care regulamentul B.N.R. a fost edictat.

Incidentul de plată

este explicat prin neîndeplinirea obligațiilor în timpul procesului de

decontare a instrumentului de plată, considerându-se că la data scadenței

obligației, debitorul deși emite un titlu acesta nu poate fi pus în plată din

lipsa disponibilului în cont. În situația dedusă judecății însă, refuzul de

plată al filelor C.E.C. este consecința dezinteresului manifestat de pârâtă în

tranzacțiile în sistem informatic, nicidecum a culpei reclamantei, care în

lipsa formelor moderne de tranzacționare a utilizat mijloacele clasice de plată

a datoriei la data la care obligația a devenit scadentă.

Prevederile art. 25 lit.

a) din Regulamentul nr. 1/2001 al B.N.R. sunt, într-adevăr, supuse unei

interpretări restrictive din care însă, elementele răspunderii precum și

cauzele de înlăturare a acesteia nu pot lipsi.

Așa fiind, în temeiul

dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va

admite apelul declarat împotriva Deciziei nr. 146 din 3 iulie 2008 pronunțată

de Curtea de Apel Ploiești, va modifica decizia și va respinge apelul declarat

împotriva sentinței nr. 456 din 22 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău.

Admite recursul

declarat de reclamanta SC R.C. SRL Buzău împotriva Deciziei nr. 146 din 3 iulie

2008 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială.

Modifică decizia

recurată în sensul că respinge apelul declarat de pârâta SC L.B. SA București

împotriva sentinței nr.

456 din 22 aprilie 2008 a Tribunalului Buzău.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 14 octombrie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-09-23
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2535/2008
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 502 din 22 februarie 2007, Tribunalul Buzău, secția comercială și de contencios administrativ, a respins acțiunea formulată de re
ÎCCJ 2008-06-26
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2342/2008
relativă a actului de executare vizat, banca recuperându-și de altfel debitul, aferent creditelor, pe care reclamanta îl înregistrase față de ea, nefiind relevantă nici voința D.G.F.P. de a anula licitația materializată într-o serie de adre
ÎCCJ 2008-02-26
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 742/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 8 februarie 2007, societatea comercială SC B. SA Buzău a solicitat ca în contradictoriu cu D.G.A.M.C. din cadrul A.N.A.F. și D.G.F.P. a județul
ÎCCJ 2008-06-04
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1942/2008
Ședința publică de la 4 iunie 2008 Asupra recursului de față : Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele : Prin sentința nr. 2845, pronunțată la data de 20 noiembrie 2006, Secția comercială și de contencios administrativ come
ÎCCJ 2007-05-31
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2099/2007
justă cauză, chiar dacă acestea, la rândul lor, erau stipulate și în contractul de subantrepriză. În consecință, curtea apreciază că atât instanța de fond cât și instanța de apel greșit au înlăturat apărările reclamantei și au considerat că
Sursă