ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.10.2014

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3301/2014

HOTĂRÂRE
28.10.2014
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3301/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra

recursului de față,

Din

examinarea actelor și lucrărilor cauzei, constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești la data de 30 iunie 2014, petenta

SC P. SRL Nehoiu, în baza dispozițiilor art. 281

1

și următoarele C.

proc. civ. a solicitat lămurirea dispozitivului Deciziei nr. 110 din data de 23

noiembrie 2012 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, cu privire la cuantumul

cheltuielilor de judecată acordate pârâtei-reclamante SC I. SA.

Prin încheierea din 17 iulie 2014 pronunțată de Curtea

de Apel Ploiești, secția a ll-a civilă de contencios administrativ și fiscal, fost

respinsă cererea, ca neîntemeiată, pentru următoarele motive:

Conform art. 281

1

alin. (1) din C. proc.

civ., în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul,

întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții

potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească

dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.

În cazul de față, instanța a reținut că dispozițiile Deciziei

nr. 110 din 19 noiembrie 2012 a Curții de Apel Ploiești sunt clare și nu conțin

dispoziții potrivnice.

Astfel, cu privire la suma de 5.000 lei plus T.V.A. la

care petenta a fost obligată prin sentința 789 din 23 martie 2012 a

Tribunalului Buzău, obligație menținută și prin decizia în discuție, Curtea de

Apel Ploiești a precizat că acest motiv de apel este nefondat deoarece

respectivele cheltuieli au fost efectuate în legătură cu același contract de

subantrepriză, având legătură prin urmare cu prezenta cauză.

Împotriva încheierii din 17 iulie 2014 pronunțată de Curtea

de Apel Ploiești, secția a ll-a civilă de contencios administrativ și fiscal, a

declarat recurs recurenta-reclamantă SC P. SRL Nehoiu solicitând admiterea

recursului, modificarea în tot a hotărârii recurate cu consecința admiterii

cererii de lămurire dispozitiv.

În susținerea recursului recurenta a arătat faptul că

hotărârea este sumar motivată, ceea ce echivalează cu nemotivarea.

Printr-o altă critică se arată că instanța de apel a

interpretat greșit actul juridic dedus judecății, nu a avut în vedere

coroborarea tuturor probelor de la dosar, fiind incidente motivele de recurs

prevăzute la art. 304 pct. 7, 8, 9 C. proc. civ.

Recurenta arată că a avut un motiv de apel ce a vizat

acordarea cheltuielilor de judecată la fond, cheltuieli efectuate cu un alt

dosar de judecată înregistrat pe rolul Tribunalului Buzău cu nr. 5002/114/2010.

Susține recurenta că a apreciat la momentul respectiv că măsura dispusă este

nelegală și netemeinică în condițiile în care în mod evident, cheltuielile de

judecată ocazionate cu acel dosar trebuiau cerute la momentul respectiv în

cadrul Dosarului nr. 5002/114/2010 și în nici un caz pe cale reconvențională în

prezenta cauză.

Cererea de lămurire dispozitiv se referă strict la un alt

aspect decât motivul de apel astfel formulat, în speță faptul că prin admiterea

apelului în sensul respingerii integrale a pretențiilor solicitate de către

această societate pe cale reconvențională nu le-ar datora cheltuielile de

judecată acordate inițial pe fondul cauzei.

Întrucât

prin apel a fost modificată soluția Tribunalului Buzău, prin admiterea în parte

a apelului și prin respingerea integrală a pretențiilor solicitate, apreciză

recurenta că nu se justifică plata cheltuielilor de judecată.

Intimata-pârâtă SC I. SA Buzău a formulat întâmpinare prin

care a invocat nulitatea recursului în temeiul art. 302

1

alin. (1), lit.

c) C. proc. civ.

Înalta Curte, examinând cererea de recurs din perspectiva

criticilor invocate, reține incidența în cauză a art. 302

1

lit. c),

Potrivit art. 302

1

lit. c) C. proc. civ., cererea

de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care întemeiază

recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse

printr-un memoriu separat.

Motivele de nelegalitate sunt prevăzute în art. 304 pct.

1-9 C. proc. civ. A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, a arăta motivul de

modificare sau casare, prin indicarea unuia dintre motivele de la art. 304 C.

proc. civ., iar, pe de altă parte, a dezvolta motivul, în sensul formulării

unor critici privind modul de judecată al instanței de apel, raportat la

motivul de modificare sau de casare invocat.

În speță, Înalta Curte constată că, deși recurenta a invocat

nelegalitatea deciziei atacate, indicând motivele de recurs reglementate prin

dispozițiile art. 304 pct. 7, 8, 9 C. proc. civ. referitor la situația în care

hotărârea pronunțată nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde

motive contradictorii ori străine de natura pricinii, când instanța

interpretând actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul

lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia sau când hotărârea pronunțată este

lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a

legii, criticile formulate în dezvoltarea acestor motive de recurs nu permit

încadrarea lor în dispozițiile legale mai sus menționate.

Recurenta este, în realitate, nemulțumită de soluția dată de

instanța de apel cererii de lămurire dispozitiv, motiv pentru care încearcă să

determine pe calea prezentului recurs o rejudecare în fond a cererii, ceea ce

nu intră în atribuțiile instanței de control judiciar.

În consecință, reținând că recurenta nu s-a conformat

exigențelor cerute de art. 302 alin. (1), lit. c) C. proc. civ., Înalta Curte

constată nulitatea recursului declarat de aceasta, motivele invocate

neîncadrându-se în dispozițiile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.

ÎN

D E C

I D E

Constată nulitatea cererii de recurs formulată de

recurenta-reclamantă SC P. SRL Nehoiu împotriva încheierii din 17 iulie 2014

pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția a ll-a civilă de contencios

administrativ și fiscal, în temeiul art. 302

1

alin. (1), lit. c) C.

proc. civ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 octombrie

2014.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-06-05
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2081/2014
Asupra contestației în anulare de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC V.C. SRL prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău, a solicitat să se dispună obligarea, în solidar, a pârâților SC
ÎCCJ 2024-05-22
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1122/2024
Ședința publică din data de 22 mai 2024 Asupra cererii de revizuire de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ
ÎCCJ 2024-10-09
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1735/2024
Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău - Secția a II-a Civilă, de Contencios Administrativ și Fiscal sub nr. x/114/2013, reclamanta A S.R.L
ÎCCJ 2015-02-17
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 659/2015
abilă. Examinând cauza și hotărârea atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile invocate de recurentă, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304 1 C. proc. civ., Curtea constată că
ÎCCJ 2014-05-19
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1745/2016
Sentinței nr. x din 20 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A. și intimata-pârâtă Direcția Generală a Finanțelor Publice Buzău și, în consecință, a casat în parte sentința recurată, în sensul c
Sursă