ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2262/2014

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele: La data de 5 mai 2014, recurenta-pârâtă SC N.O. SA a formulat recurs împotriva Sentinței civile nr. 428 din 27 februarie 2014 a Tribunalului Constanța, în cadrul căruia a solicitat în conformitate cu dispozițiile art. 300 alin. (2) C. proc. civ. și suspendarea executării acestei sentințe, până la soluționarea pe fond a recursului. Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, prin încheierea de ședință din data de 10 iunie 2014, a respins cererea de suspendare a executării Sentinței civile nr. 428 din 27 februarie 2014 pronunțată de Tribunalul Constanța, secția I civilă - în Dosarul nr. 5022/118/2011, formulată de recurenta pârâtă SC N.O.

SA. Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că art. 300 alin. (3) din C. proc. civ. permite suspendarea, la cerere, a executării hotărârii atacate după depunerea unei cauțiuni ce se va stabili, prin încheiere, cu ascultarea părților în Camera de consiliu. Norma trimite la prevederile art. 403 alin. (1) C. proc. civ., care stabilește că, până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune în cuantumul fixat de instanță, în afară de cazul în care legea dispune altfel. În speță, recurenta-pârâtă SC N.O.

SA a solicitat suspendarea executării sentinței prin care a fost obligată la plata, către reclamantul T.A., a sumei de 7.310 RON ca diferență de drepturi salariale, care urmează a fi actualizată cu rata inflației și cu dobânda legală aferentă perioadei 1 ianuarie 2008 - 31 octombrie 2010, dar și a sumei de 1.017 RON reprezentând contravaloarea orelor suplimentare, actualizată și cu dobânda legală. Curtea a stabilit că această soluție este executorie, potrivit art. 274 C. muncii cât privește conflictul de drepturi și art. 278 pct. 1 C. proc. civ., ceea ce presupune ca executarea acesteia să fie temporizată într-un caz excepțional, de natură să inducă ideea stopării producerii unui prejudiciu iminent angajatorului prin executarea hotărârii titlu, măsura urmând să își producă efectele până la momentul dezlegări în recurs a fondului raportului litigios.

Dat fiind faptul că recurenta a susținut că prin executarea hotărârii privitoare la plata a cca. 8.500 RON s-ar crea premisele unui prejudiciu ce nu ar mai putea fi recuperat în cazul admiterii căii de atac, dar și faptul că sumele menționate constituie, în raport de soluția primei instanțe, diferențe de drepturi salariale neachitate reclamantului din ianuarie 2008, în ședința de Cameră de consiliu din data de 2 iunie 2014 s-a stabilit în sarcina recurentei pârâte o cauțiune în cuantum de 2.000 de RON - valoare care corespunde în egală măsură interesului recurentei în a temporiza plata sumei datorate conform hotărârii primei instanțe (și care este de cca. patru ori mai mare decât cea a cauțiunii stabilite), dar și interesului creditorului salariat în a impune angajatorului debitor o obligație procesuală concordantă dreptului său de a cere suspendarea executării.

Conform dispozițiilor instanței, la data de 3 iunie 2014 grefierul de ședință a luat legătura telefonic cu consilierul juridic al recurentei-pârâte, căruia i s-au comunicat cuantumul cauțiunii și faptul că aceasta trebuie consemnată până la data de 10 iunie 2014 (aspecte indicate prin referatul întocmit în acest sens); s-a amânat pronunțarea asupra cererii de suspendare, în vederea depunerii cauțiunii. Deși avea cunoștință de dispoziția instanței, la data stabilită pentru soluționarea cererii de suspendare recurenta-pârâtă nu a făcut dovada îndeplinirii acestei obligații, la dosar nefiind depusă dovada consemnării cauțiunii. Pe cale de consecință, Curtea, constatând că nu au fost îndeplinite condițiile legale privind admiterea cererii, a respins cererea de suspendare a executării Sentinței civile nr. 6280 din 26 noiembrie 2012 a Tribunalului Constanța, pentru neplata cauțiunii.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs pârâta SC N.O. SA întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. În esență, a criticat faptul că instanța nu a stabilit cuantumul cauțiunii la 10% din valoarea obiectului cererii, așa cum prevăd dispozițiile art. 403 alin. (4) C. proc. civ., respectiv suma de 832,7 RON, fiind nelegal, în concepția sa, să fie obligată la plata sumei de 2.000 RON, așa cum s-a stabilit prin încheierea atacată. La data de 17 septembrie 2014, intimatul T.A. a depus prin grefa instanței concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului în principal, ca inadmisibil, și în subsidiar, ca nefondat. La termenul de judecată din data de 18 septembrie 2014, Înalta Curte a rămas în pronunțare pe excepția inadmisibilității recursului pe care o găsește incidentă cauzei pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 300 alin. (3) C. proc.

civ. suspendarea la cerere a executării hotărârii atacate cu recurs poate fi acordată numai după depunerea unei cauțiuni ce se va stabili prin încheiere, cu ascultarea părților în camera de consiliu, urmând ca dispoz. art. 403 alin. (3) și (4) să se aplice corespunzător. Potrivit dispoz. art. 403 alin. (3) C. proc. civ. asupra cererii de suspendare instanța, în toate cazurile, se pronunță prin încheiere, care poate fi atacată, în mod separat, cu recurs. Cu toate acestea, având în vedere că art. 303 alin. (3) C. proc. civ. prevede că dispozițiile art. 403 alin. (3) C. proc. civ. se aplică în mod corespunzător, nu trebuie omis faptul că încheierea recurată este pronunțată într-un dosar de recurs, care urmează să se pronunțe asupra litigiului existent între părți printr-o decizie irevocabilă.

Față de prevederile art. 316 și 282 alin. (2) C. proc. civ., în conformitate cu care încheierile premergătoare nu se pot ataca decât odată cu fondul, de prevederile art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., în conformitate cu care hotărârile instanței de recurs sunt irevocabile, și încheierea prin care s-a soluționat cererea de suspendare dobândește caracter irevocabil, calitate conferită de decizia prin care se va soluționa recursul. Față de cele ce preced, recursul declarat de pârâtă va fi respins, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâta SC N.O. SA împotriva Încheierii din 10 iunie 2014 a Curții de Apel Constanța, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 septembrie 2014. Procesat de GGC - LM