ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5944/2010

Constată că prin cererea înregistrată pe

rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate

intelectuală revizuenții M.C.G., A.A., C.L.S., S.V., A.M.D., B.L., B.A., B.M.,

B. (fostă M.) N.M., B.A., B.F., C.F., C.M.L., C.L., D.O., G.M., H.C., I.C., I.N.,

I.D., I.L., J.C., J.A., K.G., L.M., M.E., M.M., M.V.E., M.E., M.M., N.F., N.R.,

N.F., O.I., P.C.A., P. (fostă T.) I., P.L., R.D.E., S.M., S.I.E., T.J., H.G., P.D.,

M.D., V. (fostă U.) C., M.F., V.I., M.M.E., N.F.L., G.R.I., D.M.N., A.D., Ș.M.,

K.M., B.A. și B.E. au solicitat ca, în contradictoriu cu intimații Ministerul

Justiției, M.F.P. și Curtea de Apel Timișoara să se dispună revizuirea Deciziei

nr. 1118 din 19 mai 2008 a Curții de Apel Timișoara.

În motivarea cererii

s-a arătat că prin sentința civilă nr. 200 din 31 ianuarie 2008 a Tribunalului

Timiș a fost admisă acțiunea reclamanților (având ca obiect obligarea la plata

drepturilor salariale restante), soluția fiind modificată în calea de atac -

conform Deciziei nr. 1118/2008 a Curții de Apel Timișoara prin care,

admițându-se recursul, a fost respinsă acțiunea reclamanților.

S-a susținut că

această decizie vine în contradicție cu alte hotărâri pronunțate de Curtea de

Apel Suceava (Decizia nr. 138 din 12 februarie 2008 și nr. 221/19 februarie 2008,

rămase irevocabile), care au dezlegat în sens contrar problema sporului de 10%

cuvenit grefierilor. Prin raportare la aceste decizii, cea a cărei revizuire se

solicită conține dispoziții potrivnice, având în vedere că hotărârile au

același obiect, pârâții sunt aceiași, iar reclamanții sunt parte a personalului

auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor.

Revizuenții au

dezvoltat argumente și cu referire la fondul cauzei, susținând temeinicia

pretențiilor formulate prin raportare la dispoziții C. muncii și la prevederile

O.U.G. nr. 100/2007.

În drept, au fost

invocate dispozițiile art. 322 pct. 7 și 9 C. proc. civ.

Analizând aspectele deduse judecății,

Înalta Curte urmează să constate că revizuirea nu poate fi primită, față de

următoarele considerente:

Prin dispozițiile art. 322 pct. 7 C.

proc. civ., care au constituit un prim temei juridic al cererii revizuentei, este

reglementat remediul procesual pentru situația în care, nesocotindu-se

autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri, este pronunțată o hotărâre

contrară.

Pentru ca o hotărâre să se impună

însă, cu efectul autorității de lucru judecat într-un al doilea proces este

necesar, potrivit textului de lege menționat, să fie vorba „de una și aceeași

pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate”.

Altfel spus, tripla identitate de

elemente - părți, obiect, cauză - la care face referire art. 1201 C. civ.

reglementând conținutul excepției autorității de lucru judecat - trebuie să se

regăsească în al doilea proces, iar instanța să fi statuat în sens contrar

primei judecăți.

În speță însă, revizuenții nu invocă o

asemenea situație, ci aspecte de practică neunitară (faptul că mai multe

instanțe s-au pronunțat diferit în soluționarea unor pricini similare).

Identitatea de parte nu este dată

însă, cum greșit se susține, de împrejurarea că reclamanții fac parte din

personalul auxiliar al instanței și că alte persoane, având același statut și

acționând în instanță în valorificarea acelorași drepturi, au obținut o soluție

diferită.

În sensul legii, identitatea de parte

vizează prezența juridică a aceleiași persoane (în nume propriu sau prin

mandatar) în același raport juridic dedus judecății în ambele procese.

Or, revizuenții nu invocă faptul că în

contradictoriu cu aceștia s-a mai desfășurat o judecată care ar fi ajuns la un

rezultat contrar celui pronunțat prin decizia atacată, ci împrejurarea că în

raport de alte persoane - personal auxiliar al altor instanțe - soluția a fost

diferită.

Nefiind vorba deci, de hotărâri potrivnice

care să-i vizeze pe reclamanți, aceștia nu pot pretinde că ar fi fost

nesocotită, prin decizia atacată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri

anterioare.

Faptul că unor salariați ai altor

instanțe le-a fost admisă acțiunea, în timp ce altora (situația revizuenților)

pretențiile referitoare la drepturile salariale au fost respinse, se poate

constitui - în condiții de identitate a situației juridice a părților care au

acționat separat în valorificarea unor drepturi - într-un aspect de

jurisprudență neunitară, iar nu de nesocotire a autorității de lucru judecat.

Mecanismul prin intermediul căruia

sunt înlăturate situațiile de practică neunitară îl reprezintă însă, recursul

în interesul legii, iar nu revizuirea pe temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

În privința celuilalt temei indicat,

reprezentat de dispozițiile art. 322 pct. 9 C. proc. civ., el presupune

existența unei hotărâri a C.E.D.O., „care să fi constatat o încălcare gravă a

drepturilor sau libertăților fundamentale datorată unei hotărâri judecătorești,

iar consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă și nu pot

fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate”.

În speță, revizuenții nu s-au prevalat

de existența unei asemenea hotărâri și mai mult, nu au dezvoltat niciun

argument în susținerea acestui motiv de revizuire, care a fost indicat în mod

formal.

Față de considerentele arătate, văzând

că în speță nu se regăsesc cerințele art. 322 pct. 7 și 9 C. proc. civ., care

să facă posibilă anularea, respectiv, retractarea hotărârii atacate, Înalta

Curte urmează să respingă cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondată, cererea de revizuire formulată de M.C.G., A.A., C.L.S., S.V., A.M.D.,

B.L., B.A., B.M., B. (fostă M.) N.M., B.A., B.F., C.F., C.M.L., C.L., D.O., G.M.,

H.C., I.C., I.N., I.D., I.L., J.C., J.A., K.G., L.M., M.E., M.M., M.V.E., M.E.,

M.M., N.F., N.R., N.F., O.I., P.C.A., P. (fostă T.) I., P.L., R.D.E., S.M.,

S.I.E., T.J., H.G., P.D., M.D., V. (fostă U.) C., M.F., V.I., M.M.E., N.F.L., G.R.I.,

D.M.N., A.D., Ș.M., K.M., B.A. și B.E. împotriva Deciziei civile nr. 1118 din

19 mai 2008 a Curții de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări

sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 10 noiembrie 2010.