ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4239/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4239/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față: Din actele și lucrările cauzei, constată următoarele: Reclamanta SC M.P.P.D. SA București, în contradictoriu cu pârâta SC V.P. SRL București, a solicitat instanței învestite conform art. 365 alin. (1) C. proc. civ. ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea sentinței arbitrale nr. 225 din 13 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul arbitral din cadrul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.
Motivele invocate în susținerea acțiunii în anulare au fost următoarele: - argumentele reținute de către tribunalul arbitral pentru a respinge apărările petentei cu privire la achitarea, în avans către proprietarul inițial încalcă dispozițiile imperative ale legii; - hotărârea arbitrală este criticabilă, potrivit celor susținute de către reclamante, sub aspectul administrării, aprecierii și interpretării probelor administrate în cauză, precum și sub aspectul interpretării textelor de lege incidente în cauză și a naturii juridice a obligațiilor părților, a raporturilor juridice existente între părți; - reclamanta a criticat hotărârea arbitrală și sub aspectul temeiniciei acesteia, tribunalul arbitral stabilind în mod nelegal faptul că în cauză au fost dovedite condițiile răspunderii contractuale și antrenată culpa debitorului Reclamanta a invocat ca temeiuri de drept art. 358, art. 364 pct. i C. proc .civ.
Prin sentința nr. 5 din 21 iunie 2010 Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, a respins acțiunea în anulare, reținând în considerentele hotărârii următoarele argumente: - potrivit dispozițiilor articolului 364 lit. i) C. proc.
civ., hotărârea arbitrală este nulă dacă încalcă ordinea publică, bunele moravuri ori dispoziții imperative ale legii, cu condiția ca să se facă dovada încălcării acestora de către hotărârea arbitrală atacată; - din motivele invocate nu rezultă că tribunalul arbitral ar fi încălcat dispozițiile imperative ale legii atunci când a dat valoarea probatorie anumitor probe în detrimentul altor probe, neexistând o încălcare a principiilor contradictorialității și egalității de tratament, sau a dreptului la apărare, atâta timp cât aprecierea probelor, cât și aprecierea susținerilor făcute de către părți, este atributul instanței arbitrale, iar din actele dosarului nu rezultă vreo încălcare a dispozițiilor procedurale legale cu privire la modalitatea de propunere, încuviințare și administrare a acestora sau a modalității de desfășurare a arbitrajului și a principiilor care guvernează procesul civil.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta SC M.P.P.D. SA București solicitând admiterea recursului, anularea în tot a sentinței atacate iar în subsidiar, pe fond, respingerea în tot a acțiunii arbitrale. Recurenta - reclamantă își subsumează criticile motivului de modificare reglementat de art. 304 punctul 9 C. proc. civ. și vizează următoarele aspecte: - instanța învestită cu soluționarea acțiunii în anulare a pronunțat o hotărâre lipsită de temei legal considerând că motivele invocate de reclamantă în temeiul art. 304 lit. i) C. proc. civ. nu reprezintă încălcări flagrante ale legii sub următoarele aspecte: - în ceea ce privește înlăturarea înscrisurilor depuse de reclamantă în dovedirea achitării sumelor în litigiu, tribunalul a încălcat dispozițiile art. 1169 - 1170 C. civ.
în condițiile în care potrivit acestor texte de lege dovada cu înscrisuri este neîncuviințată în vreun fel față de natura împrejurării care se vrea a fi dovedită. - instanța arbitrală nu a pus niciodată în discuția părților chestiunea ineficacității acestor înscrisuri ca dovadă a plății anticipate, încălcând astfel dispozițiile imperative ale art. 129 alin. (4) C. proc. civ. Pentru aceste motive - arată recurenta - instanța de anulare a pronunțat o hotărâre nelegală apreciind că din actele dosarului nu rezultă vreo încălcare a dispozițiilor legale cu privire la modalitatea de propunere, încuviințare și administrare a probelor; - instanța a pronunțat o hotărâre nelegală întrucât a reținut în mod eronat că tribunalul arbitral a încălcat principiul contradictorialității, egalității de tratament sau principiul dreptului la apărare, dat fiind faptul că tribunalul arbitral a încălcat dispozițiile art. 1441 C. civ.
cu privire la obligația scriptae in rem. - instanța a reținut în mod eronat temeinicia hotărârii arbitrale față de faptul că în speță nu sunt întrunite cumulativ condițiile răspunderii civile contractuale, dată fiind inexistența vreunei obligații de plată a pârâtei din acțiunea arbitrală. Înalta Curte, examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, constată că recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta. Acțiunea în anulare, astfel cum este reglementată în art. 364 - 366 1 C. proc. civ. constituie o cale de control judecătoresc asupra hotărârii arbitrale cu două obiective bine determinate și anume: conformitatea hotărârii arbitrale cu convenția arbitrală precum și nerespectarea principiilor fundamentale ale procesului civil astfel cum sunt enunțate de art. 358 C. proc.
civ. Niciunul dintre motivele prevăzute de art. 364 C. proc. civ. nu privește controlul legalității și temeiniciei hotărârii arbitrale sub aspectul soluționării fondului litigiului arbitral. Recurenta - reclamantă și-a întemeiat acțiunea în anulare pe dispozițiile art. 364 lit. i) C. proc. civ. reclamând încălcarea dispozițiilor art. 1169 - 1170 C. civ., ale art. 1441 C. civ. și ale art. 129 alin. (4) C. proc. civ. din perspectiva probatoriului administrat în cauză. Cum prin acțiunea în anulare nu pot fi supuse controlului judiciar aspecte legate de aprecierea probelor, criticile aduse sentinței recurate care vizează încălcarea evocatelor texte legale repun în discuție netemeinicia sentinței arbitrale nu pot face obiectul examenului de nelegalitate, urmând a fi respinse ca atare.
Nefondate sunt și criticile recurentei cu privire la pretinsa încălcare a principiilor dreptului la apărare, contradictorialității și egalității de tratament întrucât și acestea se sprijină pe considerente ce țin de interpretarea materialului probatoriu. Așa fiind, Înalta Curte constatând legalitatea deciziei recurate sub aspectul criticilor formulate în temeiul art. 312 C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat iar în aplicarea art. 274 C. proc. civ. va obliga recurenta să plătească intimatei 9.300 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I DE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta - reclamantă SC M.P.P.D. SRL București împotriva sentinței nr. 75 din 21 iunie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială. Obligă recurenta să plătească intimatei 9.300 lei cheltuieli de judecată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 decembrie 2010.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.