ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2685/2010

Asupra cauzei penale de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Încheierea nr. 3IMP/2010 din 30 martie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în Dosarul nr. 410/57/2010 s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului P.V. pentru o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 31 martie 2010 până la data de 28 aprilie 2010. La luarea măsurii preventive au fost avute în vedere disp. art. 143 și 148 lit. f) C. proc. pen., apreciindu-se că există indicii temeinice în sensul comiterii infracțiunilor de art. 12 lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000, art. 6 1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 254 alin. (2) C. pen., cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen., reținându-se totodată că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, prin prisma calității deținute, a gravității faptelor imputate și a posibilității de influențare a anchetei. Prin procesul-verbal din 19 aprilie 2010 încheiat de D.N.A. - Serviciul Teritorial Alba s-a extins urmărirea penală privind pe inculpatul P.V. și pentru infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 290 C. pen., cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. (5 acte materiale) și fals în declarații prev. de art. 17 lit. c) din Legea 78/2000 rap. la art. 292 C. pen. Prin Încheierea penală nr. 8IMP/2010 din 23 aprilie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în Dosarul nr. 530/57/2010, în baza art. 155 C. proc.

pen., s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive luate față de inculpatul P.V. pe o perioadă de 20 de zile începând cu data de 29 aprilie 2010 până la 18 mai 2010. Prin rechizitorul D.N.A. - Serviciul teritorial Alba Iulia din 06 mai 2010 a fost trimis în judecată inculpatul P.V., pentru săvârșirea infracțiunilor de încheiere de tranzacții financiare incompatibile cu funcția deținută, de art. 12 lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000, trafic de influență prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. (1) C. pen., cumpărare de influență prev. de art. 6 1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, luare de mită prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 254 alin. (2) C. pen., abuz în serviciu, prev. de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 rap.

la art. 246 C. pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 290 C. pen. și fals în declarații prev. de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 292 C. pen. Prin încheierea dată în camera de consiliu din 17 mai 2010, Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în Dosarul nr. 603/57/2010, verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, în baza art. 300 1 alin. (1) rap. la art. 160 b C. proc. pen., a menținut măsura arestării preventive a inculpatului P.V. La termenul din 29 iunie 2010 instanța din oficiu a procedat la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive în temeiul art. 300 2 rap. la art. 160 b C. proc.

pen., menținând starea de arest a inculpatului. Inculpatul prin apărătorii săi a depus cerere de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, cerere ce a fost respinsă. Inculpatul a înțeles să critice cu recurs hotărârea pronunțată. A apreciat că lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, are o stare de sănătate precară, condițiile din penitenciar sunt neadecvate față de persoana sa. Verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, Înalta Curte constată următoarele: Se poate trece peste aspectul pretinsei tardivități în condițiile în care, indiferent de data comunicării hotărârii, 29 sau 30 iunie, pe această dovadă există consemnată mențiunea din partea inculpatului că înțelege să declare recurs.

Potrivit art. 160 b C. proc. pen., în cursul judecății, instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea și temeinicia arestării preventive. Procedând în acest sens, Curtea a constatat cu deplină justificare că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpatului. Din momentul arestării, 30 martie 2010, până la această dată probele efectuate în cauză confirmă și întăresc pericolul social reținut de Curtea de Apel Alba Iulia și Înalta Curte de Casație și Justiție. În instanță au fost audiați o parte din martori, care prin declarațiile date și-au menținut declarațiile date la urmărirea penală, fără să schimbe în vreun fel starea de fapt.

În consecință, întrucât temeiurile de fapt și de drept care au impus luarea măsurii arestării preventive sunt fundamentate și continuă să existe și în prezent, în temeiul art. 300 2 rap. la art. 160 b , art. 143 și 148 lit. f) C. proc. pen., instanța a dispus sub auspicii de legalitate și temeinicie menținerea măsurii arestării preventive. Până la urmă învinuirile aduse inculpatului sunt numeroase, implică o stare de fapt de amploare iar persoana sa reclamă luarea și menținerea unor măsuri ferme în caz de subzistență a indiciilor privind comiterea infracțiunilor de către inculpat. Cu privire la cererea depusă de inculpat, prin care a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, Curtea a constatat, ca și consecință, că este nefondată.

Potrivit art. 139 alin. (1) C. proc. pen., măsura preventivă luată se înlocuiește cu altă măsură când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii. În cauză, deși a fost administrată în parte probațiunea, temeiurile care au fost avute în vedere nu s-au schimbat cu nimic, probele administrate în cauză confirmând aceiași stare de fapt. Avându-se în vedere calitatea pe care a avut-o inculpatul, vicepreședinte al Judecătoriei Petroșani, multitudinea faptelor reținute în sarcina sa și rezonanța socială a acestor fapte pentru comunitate, starea de arest provizoriu este de menținut, recursul fiind de respins ca nefundat, și totodată pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, în vederea realizării scopului prevăzut de art. 1 C. proc.

pen. Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.V. împotriva Încheierii din 29 iunie 2010 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 603/57/2010. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 8 iulie 2010.