ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 703/2012

Asupra cauzei de față, constată

următoarele:

Prin dispoziția nr. 7434 din 12 februarie 2007, Primarul

General al Municipiului București, a restituit în natură persoanelor

îndreptățite C.A. și C.F., o suprafață de 139 m.p., teren situat în București,

str. Jean Steriadi, din totalul de 180 m.p., cât fuseseră solicitați pe calea

notificării.

La 2 mai 2008, cei în cauză au

solicitat anularea dispoziției și obligarea pârâtului Municipiul București,

prin Primarul General, la restituirea în natură a suprafeței de 150 m.p., din

totalul suprafeței preluate din care 30 m.p., au fost expropriați prin decretul

Consiliului de Stat nr. 836/1969, suprafață care (deși, se arată, a intervenit

un act de „naționalizare”) a rămas în posesia reclamantelor care și-au

exercitat continuu toate atributele dreptului de proprietate.

Investit în primă instanță,

Tribunalul București, secția a IV-a civilă, prin sentința nr. 449 din 1 aprilie

2010 a respins ca neîntemeiată contestația, reținând că din suprafața de 180

m.p., preluată de stat, o porțiune de 41 m.p., sunt ocupați de trotuar, astfel

că reclamanților nu le poate fi restituită în natură decât diferența de 139

m.p.

Cât privește suprafața de 17 m.p.

teren aflat în proprietatea reclamanților, s-a constatat că aceștia au

cumpărat-o în anul 1998, astfel că această porțiune de teren în mod evident, nu

poate face obiectul dispozițiilor Legii nr. 10/2001.

În legătură cu alte două parcele -

de 18,81 m.p. și respectiv 11,32 m.p., situate la sud de lotul principal -

reclamanții nu au făcut dovada calității lor de proprietari și nici a

preluării, în perioada anterioară a anului 1989.

Soluția a fost menținută de Curtea

de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea

intelectuală, care, prin decizia nr. 20/ A din 20 ianuarie 2011, în esență cu

aceeași motivare, a respins apelul formulat în cauză de reclamanți.

Împotriva deciziei din apel au

declarat recurs reclamanții C.F. și C.A. care, invocând temeiul prevăzut de art.

304 pct. 9 C. proc. civ., critică hotărârile date în cauză, după cum urmează:

- s-a dispus în mod greșit asupra

suprafeței terenului care poate fi restituit în natură, în condițiile în care

au reușit să facă dovada prin probele administrate că numai 21,53 m.p., sunt

afectați construirii trotuarului, alături de alte suprafețe expropriate de la

diverși proprietari.

- deși dețin în fapt, 156 m.p. li

s-au restituit doar 139 m.p.

- la data preluării dețineau, cu

titlu, 180 m.p., afectați de expropriere fiind doar 21,53 m.p., iar nu 30 m.p.,

cum în mod greșit, s-a reținut.

- au făcut dovada, cu actele emise

de la Circumscripția Financiară, că plătesc impozit pentru suprafața totală de

180 m.p. teren.

Recursul se privește ca nefondat,

urmând a fi respins, în considerarea celor ce succed.

Este de necontestat că reclamanții

au fost proprietarii terenului în suprafață totală de 180 m.p. situat în

București, Intrarea Ion Șulea, fostă Tudor Vladimirescu, dobândit la 20

ianuarie 1959, prin act autentic de vânzare-cumpărare, de la numiții S.I.C. și

S.D.A.

Ulterior, din această suprafață de

teren a fost expropriată o porțiune de 30 mp, prin Decretul Consiliului de Stat

nr. 836 din 10 decembrie 1969 (cu scopul declarat al amenajării unei artere

stradale, respectiv a unui trotuar), iar la 13 februarie 1976 Consiliul Popular

al Municipiului București a acceptat oferta de donație făcută de contestatori,

pentru întreaga suprafață de 180 m.p.

După decembrie 1989, cei în cauză au

achiziționat mai multe suprafețe de teren, între care și parcela de 17 m.p.,

dobândită prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat din 15 iunie 1998,

în legătură cu care în mod corect au reținut instanțele, că nu poate face

obiect al notificării și implicit nici al restituirii în baza procedurii

speciale instituită prin dispozițiile Legii nr. 10/2001, deoarece nu se

încadrează în sfera de reglementare a acestui act normativ, care vizează

imobile preluate abuziv de stat, în intervalul 1945 - 1989.

Corect s-a reținut și faptul că

susținerea reclamanților - în sensul că utilitățile ar afecta doar o porțiune

de 21,53 m.p., din totalul terenului preluat - este lipsită de suport probatoriu,

în condițiile în care expertul desemnat de instanță a relevat că trotuarul

aferent arterei stradale, ocupă o suprafață de 41 m.p.

De altfel, în sensul acestor

concluzii este și raportul de expertiză extrajudiciară, depus la dosar, care,

reconstituind vechiul amplasament al terenului aparținând fostului imobil din

București, Intrarea Ion Șulea, actual Jean Steriadi, relevă imposibilitatea

restituirii în natură a unei suprafețe mai mari de 139 m.p., cât s-a reținut de

altfel, și prin dispoziția atacată (a se vedea - f. 181 - Dosar nr. 16410/3/2008

al Tribunalului București, secția a IV-a civilă).

Cât privește împrejurarea că cei în

cauză, au făcut dovada că au rămas în continuare în posesia imobilului donat

către Stat, pentru care au și plătit impozit în tot acest interval, nici

aceasta nu este relevantă sub aspectul procedurii speciale instituită prin

dispozițiile Legii nr. 10/2001, în condițiile în care, așa cum corect s-a

arătat, plata impozitului nu face dovada asupra proprietății imobilului impus

și nici nu atrage incidența unor măsuri reparatorii peste limitele impuse de

actul normativ de reparație.

Nu în ultimul rând, suprafața de 180

m.p. înscrisă în evidențele fiscale, ar putea fi justificată prin alipirea la

fosta proprietate (din care s-a scăzut suprafața expropriată, cu destinația de

trotuar) a parcelei de 17 m.p., dobândită în anul 1998, prin act autentic cât

și a suprafețelor, de 18,81 și respectiv 11,32 m.p., aflate în posesia

reclamanților dar, pentru care nu s-au prezentat acte juridice valabile, de

înstrăinare.

Așa fiind, în considerarea celor ce

preced, recursul urmează a se respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de reclamanții C.A. și C.F. împotriva deciziei nr. 20 din 20 ianuarie 2011 a Curții de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea

intelectuală.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 07 februarie 2012.