ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.12.2011

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4121/2011

HOTĂRÂRE
14.12.2011
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4121/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă

nr. 514/LC, pronunțată la data de 7 septembrie 2010, Secția comercială și de

contencios administrativ a Tribunalului Satu Mare a respins acțiunea formulată

de reclamanta SC T.A. SA, prin lichidatori judiciari C.M.C.L.J. 2000 S.P.R.L.

și P.G. IPURL, în contradictoriu cu pârâta D.P.G.M.B.H.T.X.H.D.L., ca

inadmisibilă.

Spre a hotărî astfel,

tribunalul a reținut lipsa procedurii prealabile a concilierii directe,

prevăzută de art. 720

1

reclamantei că aceasta ar fi fost acoperită prin cererea de emitere a somației

de plată ce a făcut obiectul dosarului Tribunalului Satu Mare nr. 3219/2005,

întrucât în această cauză s-a constatat, din oficiu, perimarea cererii

reclamantei în urma suspendării soluționării cererii în baza art. 155

1

îndeplinirii procedurii de citare cu aceasta.

Apelul formulat de

reclamantă împotriva sentinței tribunalului a fost respins de

Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal

a

Curții de Apel

Oradea,

ca nefondat, prin

decizia

nr. 37/AC

, pronunțată la data de

19 aprilie 2011.

Pentru a pronunța

această decizie, instanța de apel a considerat că sentința apelată este legală

și temeinică, întrucât reclamanta nu a justificat parcurgerea procedurii

concilierii directe în speță, între părțile litigante neexistând nicio

corespondență care să aibă ca finalitate realizarea scopului vizat de această

procedură și nicio dovadă că reclamanta a înștiințat-o efectiv pe pârâtă cu privire

la pretențiile sale pentru a fi posibilă realizarea unei înțelegeri, apreciind

că nu se poate reține că încercarea de conciliere a avut loc în cadrul unei

alte proceduri cum este cea a somației de plată, din moment ce pârâtei nu i-a

fost comunicată cererea de somație de plată datorită faptului că reclamanta nu

a indicat adresa acesteia.

Împotriva menționatei

decizii apelanta a formulat recurs, invocând în drept dispozițiile art. 304

pct. 9 C. proc. civ.

În motivarea recursului recurenta a arătat,

în esență, că decizia recurată a fost dată cu aplicarea și interpretarea

greșită a legii, cu referire la art. 720

1

probat încercarea de soluționare a diferendului prin notificarea transmisă

anterior cererii de emitere a somației de plată, iar intimata nu a contestat

creanțele, neinvocând și dovedind vreo vătămare.

Intimata a solicitat, prin întâmpinare,

respingerea recursului și menținerea deciziei atacate ca fiind legală, față de

dispozițiile art. 720

1

concilierea directă nu a avut loc, precizând că notificarea la care se referă

recurenta în susținerea recursului nu a fost tradusă și nici nu i-a fost

comunicată, neexistând o atare dovadă în dosarul având ca obiect somația de

plată.

Recursul este nefondat.

Astfel, redactarea imperativă a art. 720

1

alin. (1) C. proc. civ. impune, ca obligatorie, realizarea procedurii de

conciliere directă a reclamantului cu cealaltă parte, fiind necesară, potrivit

alin. (2) al acestui text legal, dovada primirii convocării și actelor

doveditoare pe care se sprijină pretențiile reclamantului, oricare ar fi

modalitatea aleasă – dintre cele prevăzute de lege – pentru comunicarea

acestora.

Constatând că înscrisurile de care se

prevalează reclamanta în susținerea îndeplinirii procedurii prealabile a

concilierii directe nu au fost comunicate pârâtei și nu fac dovadă valabilă,

precum și inexistența oricărei alte dovezi în acest sens, instanța de apel a

făcut o corectă interpretare și aplicare a prevederilor art. 720

1

C.

proc. civ., care sunt de ordine publică în ce privește obligativitatea

parcurgerii acestei procedurii, nejustificându-se, așadar, argumentul bazat pe

nedovedirea vătămării pârâtei, cu justețe, înlăturat.

Așa fiind, constatând neîndeplinite cerințele

art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) teza

2 C. proc. civ. va respinge recursul declarat în cauză.

Respinge

recursul declarat de reclamanta SC T.A. SA PRIN LICHIDATORI JUDICIARI P.G.

I.P.U.R.L. BAIA MARE și C.M.C.L.J. 2000 S.P.R.L. SATU MARE împotriva deciziei

nr. 37/2011-AC din 19 aprilie 2011, pronunțată de Secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Oradea, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

14 decembrie 2011.

Sursă