ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2088/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel Cluj , secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 23 din 11 ianuarie 2008, a admis

acțiunea formulată de B.E.M., în contradictoriu cu C.J.P. Cluj, a anulat hotărârea

din 21 mai 2007, emisă de pârâtă și a obligat pe aceasta din urmă să emită o nouă

hotărâre prin care să recunoască reclamantei beneficiul drepturilor prevăzute de

Legea nr. 189/2000.

Instanța de fond a reținut

în acest sens că, din declarațiile autentificate ale martorilor G.M. și G.I., rezultă

că, în perioada 15 septembrie 1940 - 30 martie 1945, familia reclamantei s-a refugiat

din comuna I., județul Cluj, în localitatea M., județul Prahova, ca urmare a persecuției

etnice suferite din partea autorităților maghiare după cedarea Ardealului de Nord,

prin Dictatul de la Viena.

Față de aceste probatorii

și în raport cu împrejurarea că fraților reclamantei li s-a recunoscut calitatea

de beneficiari ai Legii nr. 189/2000, astfel cum rezultă din hotărârile emise de

pârâtă și depuse în copie la dosarul cauzei, instanța a apreciat că în cauză, s-a

făcut dovada calității de refugiat a reclamantei.

Împotriva acestei sentințe

în termen legal, a declarat recurs pârâta susținând că probele administrate în cauză

sunt precare și fără susținere reală, mai ales din perspectiva rezoluției date de

Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla în Dosarul nr. 529/P/2006 în legătură cu

care s-a apreciat că, deși a dispus scoaterea de sub urmărire penală, a relevat

realitățile avute în vedere de pârâtă în hotărârile sale de respingere a cererilor

privind recunoașterea calității de beneficiar al Legii nr. 189/2000.

Recursul este nefondat

și urmează a fi respins.

Potrivit dispozițiilor

art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ

persoana, cetățean român care, în perioada regimurilor instaurate în România, cu

începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții

etnice fiind refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.

Dovada acestor împrejurări

se poate face, în conformitate cu dispozițiile art. 4 din H.G. nr. 127/2002, cu

înscrisuri oficiale sau, în lipsa acestora, cu declarații de martori.

Din declarațiile autentificate

ale martorilor G.M. și G.I., deasemenea refugiați din comuna I., astfel cum rezultă

din legitimațiile lor de refugiați aflate la dosarul de fond, a rezultat că părinții

reclamantei s-au refugiat la data de 15 septembrie 1940 din comuna I. județul Cluj,

în județul Prahova, ca urmare a represiunii exercitate de autoritățile maghiare

după ocuparea Ardealului de Nord și s-au întors la data de 30 martie 1945 în localitatea

de domiciliu unde mama reclamantei a locuit până la decesul ei, intervenit în anul

1979, iar tatăl reclamantei locuiește în continuare.

În raport de aceste probe

și față de împrejurarea că, astfel cum rezultă din extrasul stării civile pentru

nou născuți pe anul 1940, al comunei C. și din actul de botez al reclamantei, înscrisuri

aflate la dosarul de fond, aceasta s-a născut în județul Prahova, în perioada refugiului

părinților săi, respectiv la 2 noiembrie 1940, ceea ce o îndreptățește să dobândească,

așa cum corect a reținut instanța de fond, calitatea de beneficiară a Legii nr.

189/2000, calitate pe care pârâta a recunoscut-o de altfel și fratelui reclamantei,

P.N.

Referitor la cercetarea

penală efectuată în dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla, se constată

că acest aspect nu prezintă relevanță în cauză întrucât nici reclamanta și nici

martorii propuși de aceasta nu au făcut obiectul acestei cercetări.

Pentru aceste considerente

constatând că, potrivit art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ. nu există

motive de casare sau modificare a hotărârii pronunțate de instanța de fond, Curtea

va respinge ca nefondat prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de C.J.P. Cluj împotriva sentinței civile nr. 23 din 11 ianuarie 2008 a Curții de

Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 23 mai 2008.