ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 318/2011

Asupra recursului penal de față:

Analizând actele și lucrările din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 208 din 15 martie 2010, Tribunalul București, secția I penală, în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 alin. (1) lit c) și art. 76 lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpatul G.T.V.  la o pedeapsă de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată.

În baza art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 (doi) ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 alin. (1) C. pen. a aplicat inculpatului pedepsele accesorii prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată de 5 ani închisoare prevenția de la data de 18 iunie 2009 la zi.

În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. c) și art. 76 lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpatul E.C. la o pedeapsă de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.

În baza art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 (doi) ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 alin. (1) C. pen. a aplicat inculpatului pedepsele accesorii prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată de 5 ani închisoare prevenția de la data de 18 iunie 2009 la zi.

În baza art. 17 și art. 18 din Legea nr. 143/2000 a dispus confiscarea de la inculpatul G.T.V., în vederea distrugerii: a celor 14 comprimate care conțin CPP rămase după efectuarea analizelor de laborator, depuse la camera de corpuri delicte a BCCO București cu Procesele-verbale nr. 858372 din 17 octombrie 2008 și nr. 858391 din 21 octombrie 2008; a cantității de 0,89 grame pulbere cocaină și fencetină rămase după efectuarea analizelor de laborator și depuse la camera de corpuri delicte a IGPR - DCJSEO conform dovezii seria H nr. 0000632 din 15 decembrie 2008.

În baza art. 118 lit. e) C. pen. a dispus confiscarea de la inculpatul E.C. a sumei de 500 RON și de la inculpatul G.T.V. a sumei de 1.350 RON.

A obligat pe inculpatul G.T.V. la plata sumei de 4.000 RON, iar pe inculpatul E.C. la plata sumei de 2.000 RON, cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că în urma informațiilor operative la data de 8 octombrie 2008, organele de cercetare penală s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că un individ cunoscut cu porecla "T." care locuiește în sector 3, comercializează comprimate ecstasy în cluburile de noapte din București.

Totodată, a fost identificată și o persoană care își procura drogurile de la numitul T., identificat ulterior ca fiind inculpatul G.T.V..

În aceste condiții, prin Ordonanța nr. 62D din 9 octombrie 2008 s-a dispus introducerea în cauză a investigatorului sub acoperire cu nume de cod "S.H." și a colaboratorului cu nume de cod "P.S." pentru procurarea a 500 pastile ecstasy de la numitul T. și de la alte persoane implicate și strângerea datelor necesare tragerii la urmărire penală a acestor persoane.

Ulterior, ordonanța a fost extinsă și cu privire la alte persoane implicate în activitatea infracțională, fiind prelungită și perioada de valabilitate.

În cauză, s-a solicitat instanței de judecată, iar Tribunalul București a emis Autorizația nr. 882/A.I./2008 din 14 octombrie 2008 pentru interceptarea și înregistrarea audio și video în mediul ambiental privind activitatea infracțională desfășurată de inculpatul G.T.V. și de alte persoane care intră în legătură infracțională cu acesta.

În cursul cercetărilor au fost identificate și alte persoane care se află în legătură infracțională cu inculpatul G.T.V., printre care inculpatul E.C., pentru aceasta fiind emise mai multe autorizații de interceptare și înregistrare a convorbirilor telefonice purtate de persoanele suspecte, autorizații reînnoite în condițiile legii.

I) În legătură cu fapta pentru care a fost trimis în judecată inculpatul E.C., Tribunalul reține că la data de 18 octombrie 2008, în jurul orelor 15:25, colaboratorul cu nume de cod "P.S." l-a contactat telefonic pe învinuitul N.C. și l-a întrebat într-un limbaj codificat dacă poate să-i aducă 5 pastile comprimate ecstasy "din alea bune", acesta spunându-i că îl va suna după ce va face rost.

Învinuitul N.C. l-a contactat telefonic pe inculpatul E.C. și i-a propus cumpărarea a 5 comprimate de ecstasy, împrejurare în care acesta din urmă s-a arătat nemulțumit de comandă pe motiv că nu face nici motorina. În discuția purtată inculpatul E. îi solicită învinuitului N.C. să-i propună colaboratorului să cumpere 10 comprimate de ecstasy.

Ulterior, N.C. i-a comunicat colaboratorului că inculpatul E. nu vrea să vândă decât dacă se cumpără minim 10 comprimate, fapt cu care colaboratorul "P.S." este de acord.

În urma acestei înțelegerii, învinuitul N.C. l-a sunat din nou pe inculpatul E., stabilind să se întâlnească lângă cafeneaua "O.C." situată în apropierea magazinului U., inculpatul E. comunicând că nu dă pastile decât dacă se face plata imediat.

În jurul orelor 23:20, colaboratorul a ajuns la locul de întâlnire, unde se afla deja învinuitul N.C. și alte trei persoane, printre care inculpatul G.T.V..

În jurul orei 23:39, numitul N.C. îi solicită și primește de la colaborator suma de 500 RON, iar la apariția inculpatului E.C. la volanul autoturismului V.G., N.C. s-a deplasat singur la autoturismul mai sus menționat, a dat inculpatului E. cei 500 RON și a primit de la acesta cele 10 comprimate de ecstasy, pe care ulterior le-a înmânat colaboratorului, căruia ia spus că sunt R.

Cele 10 comprimate de ecstasy livrate de inculpatul E.C. au fost sigilate cu sigiliul MI nr. X.

Din Raportul de constatare tehnico-științifică din 23 octombrie 2008, cele 10 comprimate ștanțate cu logo-ul "R.C." conțin ca substanță activă 4-bromo-2,5-dimethoxyphenetylamine (2C-B), substanță inclusă în Tabelul anexă nr. II din Legea nr. 143/2000.

În procedura analizelor de laborator s-a consumat proba constând în cele 10 comprimate de ecstasy.

Situația de fapt mai sus reținută de tribunal rezultă din materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și în timpul judecății, respectiv procesul-verbal întocmit de investigatorul sub acoperire, din declarația colaboratorului, din Raportul de constatare tehnico-științifică din 3 octombrie 2008, din procesul-verbal întocmit de polițiștii din dispozitivul de supraveghere a zonei, din procesul-verbal de transcriere a înregistrărilor audio-video efectuate în momentul realizării tranzacției, din procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice, precum și din cât și din declarațiile inculpatului E.C. din cursul urmăririi penale și din cursul judecății, prin care recunoaște fapta comisă.

Tribunalul reține că acțiunea organelor de anchetă nu a fost una provocatorie, întrucât suma de bani a fost plătită la nivelul prețului comprimatelor de extasy pe piața drogurilor, iar între inculpat și colaborator nu exista o relație de rudenie sau prietenie apropiată și nici nu există un alt fapt determinant care să vină în apărarea inculpatului. Dimpotrivă, din notele de redare a înregistrărilor telefonice rezultă că inculpatul de bunăvoie și în vederea obținerii unui câștig material a intermediat tranzacția cu droguri, dovadă certă în acest sens fiind afirmația acestuia că nu vine să vândă doar 5 pastile pentru că nu scoate nici carburantul.

În drept, fapta inculpatului E.C. care, în data de 18 octombrie 2008, contra sumei de 500 RON, a vândut învinuitului N.C. un număr de 10 comprimate X cu logo-ul "R.C.", pe care acesta din urmă le-a dat imediat colaboratorul "P.S.", întrunește atât pe latură obiectivă, cât și pe latură subiectivă, elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000.

II) În legătură cu faptele pentru care a fost trimis în judecată inculpatul G.T.V., Tribunalul reține următoarele:

A. La data de 24 octombrie 2008, în jurul orelor 13:50, colaboratorul "P.S." l-a contactat telefonic pe inculpatul G.T.V. solicitându-i să-i vândă 10 comprimate ecstasy, propunere cu care inculpatul a fost de acord, precizând colaboratorului că nu are la acel moment și că se va interesa și vor discuta mai târziu.

La ora 17:45, colaboratorul îl sună din nou pe inculpatul G.T.V. și îi spune că vrea 10 - 20 de comprimate, iar acesta din urmă i-a adus la cunoștință colaboratorului că sună persoana de la care le procură, iar prețul a 10 comprimate este de 500 RON, la care se adaugă 100 RON pentru serviciile făcute de inculpat. În cadrul aceleiași discuții inculpatul îl asigură pe colaborator că nu știe dacă comprimatele sunt R., însă "sunt d-alea bune".

După această discuție, inculpatul G.T.V. a contactat telefonic mai multe persoane pentru procurarea de droguri pe care să le revândă colaboratorului. În cadrul convorbirii telefonice purtate cu o persoană neidentificată, un anume "C.", inculpatul îl întreabă câte mai are, persoana neidentificată spunându-i că vreo 20, inculpatul precizând a fost sunat de cumpărător căruia i-a spus că prețul este de 500.

La ora 18:53, inculpatul este sunat de colaborator, care îl anunță că vrea să cumpere 20 de pastile R., confirmând totodată că are banii la el.

Imediat după această convorbire inculpatul apelează telefonic pe numitul C. întrebându-l când îi aduce "alea 20", acesta din urmă spunându-i că momentan are doar 15 comprimate. Cu aceeași ocazie cei doi au stabilit locul întâlnirii. Totodată, la ora 19:53 inculpatul G.T.V. l-a sunat pe colaborator și i-a transmis că poate să-i facă rost de 15 comprimate, acesta din urmă arătând că vrea doar 10 comprimate ca să vadă cum sunt.

În jurul orelor 20:30 inculpatul a comunicat colaboratorului să vină cât mai repede, iar pe la ora 20:40 colaboratorul s-a întâlnit cu inculpatul G.T.V. în spatele magazinului U., unde inculpatul a venit cu autoturismul său O.V. Aici colaboratorul, care purta asupra lui un dispozitiv de interceptare audio-video în mediu ambiental, a dat inculpatului suma de 600 RON, primind în schimb 10 comprimate de ecstasy cu logo-ul "H.", ambalate într-o folie de plastic.

Cele 10 comprimate de ecstasy livrate de inculpatul G.T.V. au fost sigilată cu sigiliul MI nr. X.

Din Raportul de constatare tehnico-științifică din 28 octombrie 2008, cele 10 comprimate ștanțate cu logo-ul "H." conțin ca substanță activă 3,4-methylenedioxymetamfetamine (MDMA), substanță inclusă în Tabelul anexă nr. I din Legea nr. 143/2000.

În procedura analizelor de laborator s-a consumat proba constând în cele 10 comprimate de ecstasy.

Situația de fapt mai sus reținută de tribunal rezultă din materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și în timpul judecății, respectiv din declarațiile inculpatului date în ambele faze ale procesului penal, coroborate cu procesul-verbal întocmit de investigatorul sub acoperire, declarația colaboratorului, Raportului de constatare tehnico-științifică din 28 octombrie 2008, Procesul-verbal întocmit de polițiștii din dispozitivul de supraveghere a zonei, procesul-verbal de transcriere a înregistrărilor efectuate în momentul realizării tranzacției, planșele foto, procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice.

În drept, fapta inculpatului G.T.V., care în data de 24 octombrie 2008, a vândut unui colaborator al poliției un număr de 10 comprimate ecstasy cu logo-ul "H." pentru suma de 600 RON, întrunește atât pe latură obiectivă, cât și pe latură subiectivă, elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000.

B. La data de 3 decembrie 2008 s-a dispus efectuarea unei noi cumpărări autorizate de droguri de la inculpatul G.T. sub supravegherea organelor de cercetare penală. În jurul orelor 14:00, colaboratorul "P.S." l-a contactat telefonic pe acest inculpat întrebându-l dacă poate să-i facă rost de 2 grame de cocaină, inculpatul răspunzând afirmativ.

În jurul orelor 17:40, inculpatul l-a sunat pe colaborator și i-a solicitat să vină în zona magazinului U. pentru a-i furniza drogurile.

În continuare, împreună cu organele de anchetă, colaboratorul s-a deplasat la locul indicat unde s-a întâlnit cu inculpatul G.T.V. care i-a dat 2 punguțe din celofan care conțineau o substanță pulverulentă de culoare albă și a primit în schimb de la colaborator suma de 750 RON.

Cele 10 comprimate de ecstasy livrate de inculpatul G.T.V. au fost sigilată cu sigiliul MI nr. X.

Din Raportul de constatare tehnico-științifică din 9 decembrie 2008, cele 2 punguțe conțin 1,16 grame cocaină și fenacetină, cocaina fiind inclusă în Tabelul anexă nr. II din Legea nr. 143/2000.

Cantitatea de 0,89 grame cocaină și fenacetină, rămasă în urma analizelor de laborator a fost ambalată și sigilată cu sigiliul X al Ministerului Internelor și Reformei Administrative și depusă la Camera de Corpuri Delicte cu dovada din 15 decembrie 2008.

Situația de fapt mai sus reținută de tribunal rezultă din materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și în timpul judecății, respectiv din declarațiile inculpatului date în ambele faze ale procesului penal, coroborate cu procesul-verbal întocmit de investigatorul sub acoperire, declarația colaboratorului, Raportul de constatare tehnico-științifică din 9 decembrie 2008, procesul-verbal de transcriere a înregistrărilor audio-video efectuate în momentul realizării tranzacției (fila 201 d.u.p.), planșa foto.

În drept, fapta inculpatului G.T.V., care în data de 3 decembrie 2008, a vândut unui colaborator al poliției o cantitate de 1,16 grame de cocaină pentru suma de 750 RON, întrunește atât pe latură obiectivă, cât și pe latură subiectivă, elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000.

Și în cazul inculpatului G., Tribunalul reține că acțiunea organelor de anchetă nu a fost una provocatorie, întrucât sumele de bani au fost plătite la nivelul prețului comprimatelor de extasy și cocaină pe piața drogurilor, iar între inculpat și colaborator nu exista o relație de rudenie sau prietenie apropiată și nici nu există un alt fapt determinant care să vină în apărarea inculpatului. Dimpotrivă, din notele de redare a înregistrărilor telefonice rezultă că inculpatul de bunăvoie și în vederea obținerii unui câștig material a intermediat tranzacția cu droguri, dovadă certă în acest sens fiind discuțiile purtate de acesta din care rezultă că intermedierea se făcea în scopul realizării unui câștig material. În același sens este și îndemnul făcut colaboratorului să se asocieze cu inculpatul pentru distribuirea de droguri în vederea unui câștig material justifică pe deplin.

Cu privire la încadrarea juridică a faptelor inculpatului G., Tribunalul reține că acesta a acționat în baza aceleași rezoluții infracționale, astfel că este vorba de o singură infracțiune săvârșită în formă continuată. Unitatea de rezoluție infracțională rezultă și din intervalul mic de timp dintre momentele vânzării drogurilor colaboratorului "P.S.", precum și din interesul continuu al inculpatului pentru intermedierea de droguri, fapt relevat de notele de redare a înregistrărilor audio-video aflate la dosar. Prin urmare, se impune a fi reținută o singură infracțiune de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, faptă prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, instanța de fond a avut în vedere toate criteriile prev. de art. 72 C. pen., cantitatea mică de droguri traficată sau deținută de fiecare inculpat, poziția sinceră manifestată de inculpați, lipsa antecedentelor penale în cazul inculpatului G.T.V. și faptul că, în cazul inculpatului E.C. a intervenit reabilitarea de drept pentru o condamnare anterioară.

Toate aceste împrejurări au determinat instanța de fond să rețină în favoarea inculpaților circumstanțele atenuante cu consecința reducerii pedepselor sub minimul special.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații G.T.V. și E.C., criticând-o pentru netemeinicie, solicitând reducerea pedepselor aplicate și schimbarea modalității de executare.

Prin Decizia penală nr. 179/A din 4 august 2010, Curtea de Apel București, secția I penală, a respins, ca nefondate recursurile declarate de inculpații G.T.V. și E.C. împotriva Sentinței penale nr. 208 din 15 martie 2010 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în Dosarul nr. 34885/3/2009.

A menținut măsura arestării preventive a ambilor inculpați.

A dedus prevenția pentru cei doi inculpați, de la 18 iunie 2009 - la zi.

Au obligat apelanții la câte 200 RON, cheltuieli judiciare către stat.

La pronunțarea acestei decizii, instanța de apel a avut în vedere că sentința atacată este legală și temeinică, situația de fapt fiind corect stabilită, iar pedepsele aplicate inculpaților corespund exigențelor reglementate de disp. art. 72 C. pen., atât sub aspectul cuantumului, cât și a modalității de executare.

Împotriva acestei decizii, în termen legal au declarat recurs inculpații G.T.V. și E.C., criticând-o pentru netemeinicie, ambii inculpați solicitând aplicarea unor pedepse într-un cuantum mai mic, iar ca modalitate de executare suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau suspendarea condiționată.

În recursurile lor, inculpații invocă cazul de casare prev. de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

Criticile aduse nu sunt fondate.

Analizând legalitatea și temeinicia deciziei recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate, conform art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., reține Înalta Curte, că recursurile declarate de inculpați sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare pentru considerentele ce urmează.

Instanța de fond, pe baza probelor administrate în cauză, a reținut o situație de fapt corectă și a încadrat corespunzător din punct de vedere juridic faptele comise de inculpați.

Astfel, probele administrate, atât în faza de urmărire penală cât și în faza de cercetare judecătorească, au dovedit vinovăția inculpaților sub aspectul săvârșirii infracțiunilor ce li se rețin în sarcină.

În urma coroborării probelor a rezultat că inculpatul E.C., în data de 18 octombrie 2008, a vândut învinuitului N.C. un număr de 10 comprimate 2C-B cu logo-ul "R.C." contra sumei de 500 RON, pe care acesta le-a dat imediat colaboratorului "P.S.", faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000.

În sarcina inculpatului G.T.V. s-a reținut că la data de 24 octombrie 2008 a vândut unui colaborator al poliției un număr de 10 comprimate ecstasy cu logo-ul "H." pentru suma de 600 RON, iar la data de 3 decembrie 2008 a vândut unui colaborator al poliției o cantitate de 1,16 gr. de cocaină pentru suma de 750 RON, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, fapta fiind încadrată juridic în infracțiunea de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fiind audiați, atât inculpatul G.T.V. cât și inculpatul E.C. au recunoscut faptele săvârșite, arătând modul în care au comis faptele colaborând cu organele de urmărire penală pentru stabilirea corectă a situației de fapt.

Susținerile apărătorului inculpatului G.T.V. în sensul că a fost provocat să comită fapta nu sunt întemeiate fiind contrazise chiar de probele administrate în cauza care dovedesc faptul că inculpatul se ocupa cu comercializarea drogurilor, acesta fiind motivul pentru care s-au organizat acele vânzări supravegheate.

De altfel, inculpatul G.T.V., în ultimul cuvânt, a solicitat doar reducerea pedepsei fără a face referire la o eventuală provocare a sa.

Nici disp. art. 320

1

C. proc. pen., nu sunt incidente în cauză, așa cum solicită apărătorul inculpatului G.T.V., legea procesual penală stabilind în mod expres că recunoașterea faptei poate avea loc la debutul cercetării judecătorești, astfel încât Înalta Curte apreciază că aceste dispoziții nu-și găsesc aplicarea în faza judecării recursului.

Referitor la pedepsele aplicate inculpaților Înalta Curte apreciază că au fost corect individualizate și corespund exigențele reglementate de disp. art. 72 C. pen. și anume gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, limitele speciale ale pedepsei cuprinse între 10 și 20 de ani închisoare, modalitatea și împrejurările comiterii faptelor, ca și circumstanțele personale ale inculpaților respectiv poziția sinceră manifestată pe parcursul procesului penal, lipsa antecedentelor penale, faptul că au colaborat cu organele de anchetă pentru aflarea adevărului.

Faptul că inculpații au adoptat o atitudine pozitivă pe parcursul procesului penal recunoscând și regretând faptele comise, a fost avute în vedere de instanța de fond care a aplicat inculpaților pedepse într-un cuantum situat cu mult sub minimul special prevăzut de lege.

Atitudinea sinceră a inculpaților nu poate avea ca efect o nouă reindividualizare a pedepsei, instanța de fond acordând o largă eficiență tuturor circumstanțelor ce caracterizează persoana fiecărui inculpat.

Poziția de sinceritate nu poate fi ridicată la rang de virtute cu consecința reducerii excesive a pedepsei, această atitudinea fiind una normală și de conștientizare a poziției în care se află fiecare inculpat și, de asemenea, a consecințelor faptei comise.

Toate considerentele arătate conduc la concluzia că în cauză nu se impune o reapreciere a pedepsei numai în cest mod, putând fi atinsă finalitatea prev. de art. 52 C. pen.

Și modalitatea de executare a pedepselor aplicate inculpaților a fost corect individualizată de instanța de fond, gravitatea faptelor comise impunând aplicarea unei modalități de executare a pedepselor în regim penitenciar.

De altfel, menținerea cuantumului pedepselor de 5 ani închisoare face imposibilă stabilirea unei alte modalități de executare.

Cât timp nu mai există alte motive de casare care luate în considerare din oficiu să facă posibilă reformarea deciziei recurate, Înalta Curte urmează ca în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă ca nefondate recursurile declarate de inculpați.

În baza art. 385

17

alin. (4) C. proc. pen., cu referire la art. 383 alin. (2) C. proc. pen. va deduce din pedepsele aplicate inculpaților tipul reținerii și arestării preventive de la 18 iunie 2009 la 31 ianuarie 2011.

Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații G.T.V. și E.C. împotriva Deciziei penale nr. 179/A din 4 august 2010 a Curții de Apel București, secția I penală.

Deduce din pedepsele aplicate inculpaților, timpul reținerii și al arestării preventive de la 18 iunie 2009 la 31 ianuarie 2011.

Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 31 ianuarie 2011.