ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 91/2010

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 180 din 14 aprilie 2009 a

Tribunalului Vaslui s-a dispus condamnarea inculpatului D.B.S., la pedeapsa de

2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri prevăzută

de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a), c) și

art. 76 lit. c) C. pen.

În baza art. 86

1

C. pen.

s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de

încercare de 4 ani, conform art. 86

2

C. pen.

S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de

art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., în condițiile art. 71 C. pen.,

dispunându-se suspendarea executării pedepsei accesorii conform art. 71 alin.

(5) C. pen.

Inculpatul a fost obligat să se

supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86

3

C. pen.

S-a confiscat de la inculpat suma de 750 RON

obținută din vânzarea drogurilor, conform art. 17 alin. (2) din Legea nr.

143/2000.

Pentru a pronunța această hotărâre

prima instanță a reținut că în perioada 13 septembrie 2007 - 23 martie 2008

inculpatul a cumpărat, a vândut și a oferit droguri de risc unor persoane.

În baza informațiilor deținute de

organele de urmărire penală, acestea au solicitat și obținut începând cu 15

octombrie 2007 autorizații de interceptare și înregistrare a convorbirilor

telefonice efectuate de către inculpatul D.B.S. și alte persoane precum și

imagini în mediul ambiental în cadrul unei activități de supraveghere

operativă.

Prin Ordonanța procurorului din 13

septembrie 2007 s-a autorizat folosirea în cauză a investigatorului acoperit și

a unui colaborator cu nume de cod „M.A.", în vederea procurării unei

cantități de drog de la inculpat.

În baza acestei autorizații

colaboratorul a cumpărat de la inculpatul D.B.S. - cantitatea de 0,2 grame

rezină de canabis. Această cantitate de drog a fost expertizată și s-a

constatat că este rezină de canabis, drog de risc, conform tabelului anexă nr.

3 din Legea nr. 143/2000.

Din conținutul convorbirilor

telefonice interceptate și înregistrate rezultă modul de operare al

inculpatului care procura droguri din Iași și le trimitea, contra-cost la

prietenii săi din Vaslui sau Focșani.

Sunt relevante convorbirile din 27

și 28 noiembrie  2007, pe care inculpatul D.B.S. le-a avut cu unul dintre

prietenii săi și din care rezultă că acesta procura droguri din Iași pe care le

trimitea prin șoferii de maxi - taxi la Focșani sau Vaslui.

În ziua de 23 martie 2008,

inculpatul a fost contactat de către prietenul său C.I. care locuiește în

Focșani și care i-a solicitat să-i trimită o cantitate de droguri. În urma

discuției telefonice purtate de cei doi, s-a stabilit ca banii pentru drogurile

ce urmau a fi trimise la Focșani, să-i fie achitați inculpatului de către

martorul T.D.

După ce a primit suma de 50 RON de

la martorul T.D., inculpatul D.B.S. a cumpărat o cantitate de droguri pe care a

ambalat-o într-un colet de mici dimensiuni, după care, împreună cu martorul s-a

deplasat în autogara Codreanu din municipiul Iași unde prin intermediul

martorului a predat conducătorului unui microbuz ce urma să efectueze o cursă

Iași - Focșani, pachetul în care se aflau drogurile.

Microbuzul a ajuns în stația Dogan,

din municipiul Focșani, la ora 23,30. La șoferul microbuzului a venit numitul

C.I. care a preluat de la șofer pachetul trimis de către inculpatul D.B.S.

Organele de supraveghere l-au

imobilizat pe C.I. și în pachetul găsit asupra acestuia s-a constatat că se

afla cantitatea de 0,4 grame rezină de canabis. Și această cantitate a fost

supusă unei constatări tehnico-științifice și s-a stabilit că reprezenta rezină

de canabis, substanță înscrisă în Anexa 3 din Legea nr. 143/2000.

Împotriva acestei sentințe, a

declarat apel inculpatul, care a solicitat achitarea întrucât nu a săvârșit

fapta reținută în sarcina sa.

În subsidiar, inculpatul a solicitat

redozarea pedepsei și aplicarea art. 81 C. pen.

Instanța de apel a apreciat ca

nefondată solicitarea inculpatului de achitare, reținând că probele

administrate au dovedit vinovăția acestuia. Mai mult, din materialul probator

au rezultat mai multe fapte de trafic de droguri, dar instanța de fond nu a reținut

incidența art. 33 lit. a) C. pen. sau a art. 41 alin. (2) C. pen., iar în lipsa

apelului parchetului, inculpatului nu i se poate face o situație mai grea în

propria cale de atac.

S-a reținut ca întemeiată critica

doar pentru faptele din 13 septembrie 2007 și 27/28 noiembrie 2007, care nu au

fost dovedite prin niciun mijloc legal de probă corespunzător, s-a redus

cuantumul sumei confiscate, provenite din vânzarea drogurilor.

De asemenea, s-a apreciat întemeiată

critica vizând individualizarea pedepsei, în sensul că datele și circumstanțele

personale ale inculpatului justifică o reducere a cuantumului pedepsei și o

aplicare a art. 81 C. pen. privind suspendarea condiționată a executării

acestuia.

În consecință, prin Decizia penală

nr. 123 din 15 octombrie 2009 a Curții de Apel Iași s-a admis apelul

inculpatului și s-a desființat în parte hotărârea primei instanțe.

S-a redus de la 2 ani la 6 luni

închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 2 alin. (1) din Legea

nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen. și art. 76 lit. c) C.

pen.

În baza art. 81 C. pen. s-a

suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani și 6 luni.

Pedeapsa accesorie a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen. a fost suspendată conform art. 71 alin. (5) C. pen.

În baza art. 17 alin. (2) din Legea

nr. 143/2000 s-a confiscat de la inculpat suma de 50 lei.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs inculpatul D.B.S., invocând cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 18 C. proc. pen. și solicitând achitarea în temeiul art. 10 lit. c) C.

proc. pen. întrucât nu a săvârșit fapta, adevăratul autor fiind T.D.

Recursul este nefondat.

Înalta Curte, analizând decizia

recurată, atât prin prisma criticii formulate de inculpat, cât și în

conformitate cu prevederile art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen.,

apreciază că aceasta este legală și temeinică.

În apel s-a reținut vinovăția

inculpatului doar pentru fapta de trafic de droguri din data de 23 martie 2008,

dovedită de materialul probator administrat.

Astfel, rezultă din probe că

inculpatul a fost contactat de prietenul său C.I. și a solicitat să-i trimită

droguri, convenindu-se ca suma necesară pentru droguri să fie dată inculpatului

de martorul T.D., care se afla în Iași.

Inculpatul a primit suma de 50 de

RON de la acest martor și a cumpărat o cantitate de droguri pe care a ambalat-o

într-un colet de mici dimensiuni. Ulterior, împreună cu martorul s-a deplasat

în autogara „Codreanu” din Iași unde, prin intermediul martorului, a înmânat

coletul conducătorului auto al microbuzului care efectua cursa Iași - Focșani.

Microbuzul a fost supravegheat,

stabilindu-se că a plecat din Iași la ora 19,45 și a ajuns la Focșani la ora

23,30.

În momentul în care autobuzul a

ajuns în stație, coletul a fost preluat de la șofer de către C.I., care a fost

imobilizat și percheziționat, în colet găsindu-se cantitatea de 0,4 grame

rezină cannabis.

Fapta a fost probată prin

declarațiile martorilor C.I., T.D., prin înregistrarea convorbirilor telefonice

purtate în ziua de 23 martie 2008 între inculpat și martorul C.I., prin

procesul-verbal întocmit de organul de urmărire penală ca urmare a

supravegherii din autogara „Codreanu”.

În aceste condiții, apărarea

inculpatului în sensul că nu el este autorul traficului de droguri din 23

martie 2008 nu poate fi reținută, vinovăția acestuia fiind dovedită de probele

mai sus evocate.

Pentru aceste considerente, Înalta

Curte, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge,

ca nefondat, recursul declarat de inculpat, cu obligarea acestuia la cheltuieli

judiciare către stat, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul D.B.S. împotriva Deciziei penale nr. 123 din 15

octombrie 2009 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400

RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

15 ianuarie 2010.