ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4037/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 19 martie 2010 pe rolul Curții de Apel Cluj, reclamanta W.L. Cipru în contradictoriu cu pârâta Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, a formulat cerere de suspendare a Ordonanței din 17 februarie 2010 emisă de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj în Dosarul nr. 20D/P/2009, până la soluționarea pe fond a acțiunii în contencios administrativ având ca obiect anularea acestei ordonanțe.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin Ordonanța din 17 februarie 2010, emisă de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj în Dosarul nr. 20D/P/2009, s-a dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale societății din România. În concret, a arătat reclamanta, măsurile asigurătorii dispuse în temeiul art. 163 - 167 C. proc. pen. au vizat poprirea sumelor de bani aflate în conturile și depozitele deschise de societate la unități bancare și la SSIF B.S. SA, indisponibilizarea titlurilor de valoare, a acțiunilor și a oricăror bunuri mobile și imobile, aflate în proprietatea societății și/sau în custodia sau posesia unor terți.

Deși viza direct societatea, Ordonanța Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj din 17 februarie 2010 nu i-a fost comunicată niciodată, nici din oficiu și nici ca urmare a solicitărilor sale scrise adresate Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj, fiind comunicată doar persoanelor învinuite în Dosarul nr. 20D/P/2009, măsurile asigurătorii dispuse fiind aduse la îndeplinire, astfel încât disponibilitățile bănești și bunurile societății indisponibilizate în prezent sunt următoarele: - sumele de 219.947,30 RON și 800.000 euro au fost indisponibilizate în contul de client al societății reclamante deschis la SSIF B.S.

SA; - 307.000 acțiuni ale emitentului B.T. SA (TLV) cu prețul de deschidere pe BVB pentru data de 19 februarie 2010 de 2,06 RON pe unitate, în valoare totală de 632.420 RON la data indisponibilizării. La data de 11 martie 2010, societatea reclamantă a declanșat procedura administrativă prealabilă prevăzută de C. proc. pen., solicitând procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, infirmarea ordonanței prin care s-a dispus înființarea măsurilor asigurătorii, iar Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj revocarea măsurilor asigurătorii dispuse, dar aceste cereri nu au fost soluționate până în prezent.

La termenul de judecată din data de 28 aprilie 2010, Curtea de Apel Cluj a invocat, din oficiu, excepția inadmisibilității acțiunii. Prin Sentința nr. 189 din 28 aprilie 2010, Curtea de Apel Cluj a admis excepția inadmisibilității acțiunii și în consecință a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamanta W.L. Cipru. Raportat la excepția inadmisibilității, Curtea a reținut următoarele: Acțiunea având ca obiect cererea de suspendare a Ordonanței din 17 februarie 2010 emisă în Dosarul nr. 20D/P/2009, de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Cluj, este inadmisibilă, întrucât actele emise în legătură directă cu activitatea de judecată a instanțelor și cu activitatea Parchetului nu sunt acte administrative în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

Împotriva sentinței pronunțată de Curtea de Apel Cluj a declarat recurs W.L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Analizând lucrările dosarului, Curtea constată că Sentința nr. 189 din 28 aprilie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a fost comunicată reclamantei la data de 4 iunie 2010 astfel cum rezultă din dovada de primire și procesul-verbal de predare a hotărârii. În conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 „hotărârea prin care se pronunță suspendarea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare”. Cum recursul a fost expediat prin poștă la data de 15 iunie 2010, astfel cum rezultă din ștampila oficiului poștal aplicată pe plicul conținând cererea de recurs, rezultă că declararea acestuia a fost făcută peste termenul legal, de 5 zile de la data comunicării hotărârii.

Față de situația constatată, în temeiul dispozițiilor art. 103 C. proc. civ., Curtea va respinge recursul ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de W.L. Cipru împotriva Sentinței nr. 189 din 28 aprilie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 octombrie 2010.