ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2737/2012

Asupra conflictului negativ de

competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

I. Hotărârile instanțelor aflate în conflict

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalul

Dâmbovița, reclamantul I.R. a chemat în judecată Comisariatul General al Gărzii

Financiare solicitând suspendarea executării deciziei nr. 198 din 22 iulie 2011

emisă de Comisarul șef de secție al Gărzii Financiare, secția județeană

dâmbovița, prin care a fost eliberat din funcție, până la pronunțarea instanței

de fond, repunerea în funcție a reclamantului și acordarea tuturor drepturilor

salariale de care ar fi trebuit să beneficieze de la data eliberării din

funcție și până la reintegrarea efectivă.

În motivarea cererii, reclamantul a

arătat că a deținut funcția publică de execuție de comisar în cadrul Gărzii

Financiare, secția județeană dâmbovița din anul 2007, până la eliberarea din

funcție; la data de 23 iunie 2011, i s-a comunicat preavizul, ca urmare a

reorganizării Gărzii Financiare, fiind înștiințat că, în conformitate cu

Ordinul A.N.A.F. nr. 2253 din 23 iunie 2011, s-a decis reorganizarea acestei

instituții și pentru reocuparea funcției deținute, trebuie să opteze pentru

participarea la examenul organizat pentru data din 11 iulie 2011, examen la

care, la proba scrisă, a fost admis și respins în urma susținerii interviului

din data de 15 iulie 2011.

Arată reclamantul că, organizarea

concursului, precum și eliberarea sa din funcție sunt nelegale, întrucât, prin

sentința pronunțată în dosarul nr. 867/44/2011 a Curții de Apel Galați, s-a dispus

suspendarea Ordinul nr. 2253/23 iunie 2011 al Președintelui A.N.A.F., până la

soluționarea irevocabilă a cauzei.

Apreciază că cererea de suspendare a

executării deciziei nr. 198/2011, emisă de comisarul șef de secție al Gărzii

Financiare, secția județeană dâmbovița, îndeplinește condițiile art. 14 din

Legea 554/2004, întrucât decizia de eliberare din funcție a fost emisă cu

sfidarea hotărârii judecătorești prin care Ordinul nr. 2253 din 23 iunie 2011

al Președintelui A.N.A.F a fost suspendat, astfel încât instituția pârâtă nu

mai putea proceda la organizarea examenului ce decurgea din aplicarea acestui

ordin.

Prin Sentința nr. 3405 din 8

decembrie 2011, Tribunalul Dâmbovița, a admis excepția de necompetență materială

invocată de pârât și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții

de Apel Ploiești.

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul

a reținut că reclamantul a înțeles să se judece în contradictoriu cu o

autoritate publică centrală, în speță Comisariatul General al Garzii Financiare,

ceea ce atrage competența Curții de Apel, potrivit dispozițiilor art. 10 alin.

(1) din Legea nr. 554/2004.

Cauza a fost înregistrată la Curtea

de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal,

iar la termenul de judecată din 29 februarie 2012, instanța a pus în discuția

părților excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Ploiești, invocată

de reclamant prin precizările depuse la dosar la data de 31 ianuarie 2012 (în

dosarul de recurs, format inițial, din eroare).

Prin Sentința nr. 65 din 29

februarie 2012, Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale invocată de

reclamant, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea în

favoarea Tribunalului Dâmbovița, secția de contencios administrativ. A

constatat intervenit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea

dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării

conflictului negativ.

Pentru a pronunța această soluție,

Curtea de apel a analizat dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

și a reținut că textul de lege stabilește competența materială a instanței de

contencios administrativ în funcție de două criterii, respectiv rangul central

sau local al organului emitent al actului și cuantumul și natura juridică a sumei

la care se referă actul.

În speță, obiectul cererii de

chemare în judecată îl reprezintă suspendarea executării Deciziei de eliberare

din funcție nr. 198 din 22 iulie 2011 emisă de Garda Financiară, secția

județeană dâmbovița.

Litigiile privind actele

administrative emise de o secție județeană a Gărzii Financiare sunt de

competența Secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului,

potrivit art. 10 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 554/2004, întrucât secția

județeană, deși nu are personalitate juridică, are capacitate administrativă și

este o autoritate publică locală în sensul art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea

554/2004 a contenciosului administrativ.

II. Regulatorul de competență.

Învestită legal cu soluționarea

conflictului negativ de competență, potrivit art. 20 pct. 2, 2

1

și 2

2

alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că actul administrativ a cărui

suspendare s-a solicitat, în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,

este decizia nr. 198/2011, emisă Garda Financiară, secția județeană dâmbovița.

Pentru stabilirea instanței de

contencios administrativ competentă material este relevant criteriul rangului

autorității publice emitente, după cum bine a arătat judecătorul de la Curtea

de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, criteriu

dedus din coroborarea dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

raportat la art. 2 pct. 1 lit. d) C. proc. civ., față de care, calitatea secției

județene dâmbovița a Gărzii Financiare, de instituție publică locală determină

competența tribunalului.

În această materie, împrejurarea că secția

județeană dâmbovița a Gărzii Financiare nu are personalitate juridică este

lipsită de consecințe juridice în planul capacității ei de drept administrativ,

care constă în aptitudinea prevăzută de lege de a realiza prerogative de putere

publică, asigurând organizarea executării și executarea în concret a legii.

Improcesuarea pârâtului Comisariatul

General al Garzii Financiare nu poate atrage competența în favoarea curții de

apel, raportat la rangul acesteia de autoritate publică centrală, câtă vreme nu

este emitentul actului contestat.

În altă ordine de idei, Înalta Curte,

apreciază că este util a se pune în discuția părților, cu respectarea principiului

disponibilității, întregirea cadrului procesual, prin citarea în cauză a

emitentului actului contestat, în speță, Garda Financiară, secția județeană

dâmbovița.

Curți.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 22 alin. (5) C. proc. civ. se va stabili competența în favoarea

Tribunalului Dâmbovița, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare

a cauzei privind pe reclamantul I.R., în contradictoriu cu pârâtul Comisariatul

General al Gărzii Financiare, în favoarea Tribunalului Dâmbovița, secția contencios

administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 31 mai 2012.