ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3700/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la nr. 3187/91/2006, reclamanții D.D.M., D.D.G., C.V., C.M., D.P.Ș. și C.D.S. au formulat contestație împotriva dispoziției nr. 219 din 5 iulie 2006 emisă de Primăria comunei Homocea, solicitând anularea acesteia și acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru toate bunurile solicitate prin notificare, respectiv casă, grajd, magazie ce erau edificate pe același teren, utilajele morii. Prin sentința civilă nr. 635 din 07 noiembrie 2007, Tribunalul Vrancea a respins, ca neîntemeiată, acțiunea reclamanților, în contradictoriu cu Primăria comunei Homocea.

S-a reținut că, prin dispoziția nr. 219 din 5 iulie 2006, primăria a propus acordarea de despăgubiri pentru imobilul moară și terenul aferent, bunuri a căror restituire fusese solicitată prin notificarea înregistrată sub nr. 26 din 29 iunie 2001. Contestația formulată a vizat faptul că nu au fost acordate măsuri reparatorii și pentru casă, grajd, magazie ce erau edificate pe același teren pe care se afla moara, precum și utilajele morii. S-a apreciat că nefiind emisă notificare și pentru aceste bunuri, reclamanții au pierdut dreptul de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.

Prin decizia civilă nr. 51A din 26 februarie 2008, Curtea de Apel Galați, secția civilă, a admis apelul reclamanților, a schimbat sentința, în sensul că a admis acțiunea acestora și a obligat pârâta să emită o nouă dispoziție prin care să propună acordarea de măsuri reparatorii pentru bunurile solicitate de reclamanți, potrivit raportului de evaluare ce a stat la baza emiterii dispoziției, a dispus anularea dispoziției nr. 219 din 5 iulie 2006 emisă de primărie. S-a reținut că, prin cererea înregistrată sub nr. 2498 din 15 august 2005, reclamanții au solicitat acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru bunurile deținute de defuncții D.D. și D.S., amplasate pe terenul revendicat și identificat pe raza comunei Homocea.

Primăria a înregistrat această cerere ca pe o notificare din moment ce a format dosarul intern ce a stat la baza emiterii dispoziției nr. 219 din 15 iulie 2006. Raportul de evaluare al expertului S.N. a consemnat că autorii reclamanților au avut în proprietate un imobil compus din construcție moară, casă de locuit cu 5 camere și 2 chilere, grajd, magazie de cereale, utilaje moară. Prin dispoziția nr. 219 din 5 iulie 2006, Primarul comunei Homocea a propus acordarea de despăgubiri pentru teren și imobilul moară. Reclamanții au formulat contestație, prin care au solicitat să se constate că primarul a omis să se pronunțe și cu privire la celelalte bunuri revendicate și menționate în raportul de evaluare.

Nu se poate reține că primăria nu a fost preocupată de solicitarea reclamanților prin adresa nr. 2498 din 15 august 2005, așa cum motivează instanța de fond în lipsa unei notificări prin executorul judecătoresc. Dacă primăria nu recunoștea dovedirea proprietății asupra bunurilor revendicate prin adresa nr. 2498 din 15 august 2005, trebuia să se pronunțe prin dispoziția nr. 219 din 5 iulie 2006. Prin încheierea de ședință din 16 februarie 2011, Curtea de Apel Galați, Secția civilă a respins, ca nefondată, cererea de lămurire a dispozitivului formulată de petenți. În raport de dispozițiile art. 281 1 pct. 1 C. proc. civ. , s-a apreciat că dispozitivul deciziei civile nr. 51 din 26 februarie 2008 a Curții de Apel Galați nu conține dispoziții potrivnice în înțelesul său, este clar și nu necesită lămuriri.

Astfel, în dispozitivul deciziei se consemnează obligația pârâtei de a emite o nouă dispoziție prin care să propună acordarea de măsuri reparatorii pentru bunurile solicitate de reclamanți prin cererea înregistrată sub nr. 2498 din 15 august 2005, potrivit raportului de evaluare ce a stat la baza emiterii dispoziției nr. 219 din 5 iulie 2006. Întinderea dreptului reclamanților cu privire la măsurile reparatorii nu a fost stabilită de instanță, aceasta pronunțându-se în sensul obligării primărie să emită o nouă dispoziție prin care să propună acordarea de măsuri reparatorii, iar aceasta s-a conformat emițând dispoziția 1 din 16 ianuarie 2009. Prin această dispoziție se propune acordarea de măsuri reparatorii pentru bunurile respective, iar documentația a fost înaintată la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Împotriva încheierii de ședință din 16 februarie 2011 au formulat cerere de recurs la data de 04 aprilie 2011, petenții D.D.M., D.D.G., C.M., C.V., D.P.Ș. și C.D.S., prin care au criticat-o pentru nelegalitate, sub următoarele aspecte: Prin decizia civilă nr. 51 A din 26 februarie 2008, Curtea de Apel Galați a admis acțiunea, a obligat primăria să emită o dispoziție cu propuneri privind acordarea de măsuri reparatorii pentru bunurile imobile preluate abuziv de regimul comunist, potrivit raportului de evaluare aflat la dosarul cauzei. Raportul de evaluare a identificat bunurile imobile revendicate pe baza înscrisurilor care dovedesc proprietatea acestora și le-a evaluat la suma de 712.445,30 lei.

Așadar, aceasta este suma care ar trebui plătită ca măsură reparatorie pentru cei peste 60 de ani de deposedare forțată exercitată de statul comunist, iar pentru a intra în legalitate, primăria a emis dispoziția nr. 1 din 16 ianuarie 2009 prin care se conformează întocmai hotărârii judecătorești și propune acordarea de despăgubiri, conform raportului de evaluare, respectiv suma de 712.445,30 lei. Dispoziția nr. 1 din 16 ianuarie 2009 a fost comunicată Instituției Prefectului Vrancea și Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, aceasta fiind definitivă și executorie, întrucât nu a fost contestată. A.N.R.P. a rugat ulterior primăria să promoveze în temeiul art. 282 1 C. proc. civ.

o acțiune de lămurire a dispozitivului deciziei civile nr. 51 A din 26 februarie 2008, în sensul de a se preciza dacă prin această sentință s-a constatat și întinderea dreptului reclamanților la măsuri reparatorii în suma consemnată în raportul de evaluare. Respingerea cererii de lămurire a dispozitivului ca nefondată este injustă, ilegală, întrucât s-a dat dovadă de superficialitate, nepăsare față de realizarea drepturilor și intereselor legitime ale petenților, favorizând amânarea sine die a reparării efective a nedreptăților suportate sub regimul comunist. R ecursul este nefondat. Potrivit dispozițiilor art. 281 1 pct. 1 C. proc. civ., în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.

Prin decizia civilă nr. 51 A din 26 februarie 2008, Curtea de Apel Galați a admis apelul reclamanților, a schimbat sentința, în sensul că a admis acțiunea acestora și a obligat pârâta să emită o nouă dispoziție prin care să propună acordarea de măsuri reparatorii pentru bunurile solicitate de reclamanți, potrivit raportului de evaluare ce a stat la baza emiterii dispoziției, a dispus anularea dispoziției nr. 219 din 5 iulie 2006 emisă de primărie. Instanța anterioară a reținut corect că în dispozitivul deciziei susmenționate s-a consemnat obligația concretă și precisă a pârâtei de a emite o nouă dispoziție prin care să propună acordarea de măsuri reparatorii pentru bunurile solicitate de reclamanți prin cererea înregistrată sub nr. 2498 din 15 august 2005, potrivit raportului de evaluare ce a stat la baza emiterii dispoziției nr. 219 din 05 iulie 2006. In motivarea deciziei s-a făcut referire la raportul de evaluare al expertului S.N.

care a consemnat faptul că autorii reclamanților au avut în proprietate un imobil compus din construcție moară, casă de locuit cu 5 camere și 2 chilere, grajd, magazie de cereale, utilaje moară. Instanța de judecată, în circumstanțele concrete reținute anterior, a apreciat corect că dispozitivul deciziei civile nr. 51 din 26 februarie 2008 a Curții de Apel Galați nu conține dispoziții potrivnice în înțelesul său, este clar și nu necesită lămuriri. Întinderea dreptului reclamanților cu privire la măsurile reparatorii nu a fost stabilită de instanță, aceasta pronunțându-se în sensul obligării primărie să emită o nouă dispoziție prin care să propună acordarea de măsuri reparatorii.

Împrejurarea că raportul de evaluare nu numai că a identificat bunurile imobile revendicate pe baza înscrisurilor care dovedesc proprietatea acestora dar le-a și evaluat la suma de 712.445,30 lei, nu are nici o relevanță, câtă vreme concluziile acestui raport de expertiză nu a fost valorificat în totalitate la data pronunțării deciziei a cărei lămurire s-a solicitat.

Referirile recurenților-reclamanți la conținutul dispoziției nr. 1 din 16 ianuarie 2009, prin care primăria a înțeles să se conformeze hotărârii judecătorești irevocabile, la caracterul definitiv și executoriu al acesteia, la solicitarea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților adresată primăriei de a apela la acțiunea de lămurire a dispozitivului deciziei civile nr. 51 A din 26 februarie 2008 - în sensul de a se preciza dacă prin această sentință s-a constatat și întinderea dreptului reclamanților la măsuri reparatorii în suma consemnată în raportul de evaluare - sunt chestiuni ce exced cererii de investire, fiind strict legate de etapa executării hotărârii judecătorești. Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., va respinge recursul formulat în cauză, ca nefondat, nefiind așadar îndeplinite condițiile art. 281 1 pct. 1 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții D.D.M., D.D.G. - decedat, calitatea sa procesuală fiind preluată de moștenitoarea S.D.V., C.M., C.V., D.P.Ș. și C.D.S. împotriva încheierii din data de 16 februarie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția civilă, în dosarul nr. 2275/91/2007. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 mai 2012.