ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4851/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 124 din 11 martie 2010 Curtea

de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis în parte

acțiunea formulată de reclamanta Ș.E., în contradictoriu cu pârâții Autoritatea

Națională pentru Restituirea Proprietăților - Direcția Pentru Coordonarea aplicării

Legii nr. 10/2001 și Ministerul Economiei și Finanțelor - Comisia Centrală pentru

Stabilirea Despăgubirilor; a obligat pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor

să emită decizia reprezentând titlul de despăgubiri pentru imobilul în litigiu;

a respins capătul de cerere vizând plata daunelor cominatorii și a respins acțiunea

față de pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Direcția

pentru Coordonarea Aplicării Legii nr. 10/2001.

Pentru a pronunța această

soluție instanța de fond a reținut în esență următoarele:

Examinând cu prioritate,

în temeiul art. 137 C. proc. civ., excepția lipsei calității procesuale pasive a

Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietățiilor, invocată prin întâmpinare,

instanța a constatat că este întemeiată, având în vedere că, potrivit dispozițiilor

art. 13 alin. (1) din Titlul VII al Legii  nr. 247/2005, pentru analizarea și stabilirea

cuantumului final al despăgubirilor ce se acordă potrivit acestei legi se constituie

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor căreia îi revine obligația legală

de emitere a deciziei reprezentând titlu de despăgubiri și cea anterioară, privind

întocmirea raportului de evaluare.

S-a mai reținut de către

instanță faptul că, nici în conformitate cu dispozițiile art. 2 din H.G. nr. 361/2005,

Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietățiilor nu are legitimare procesuală

pasivă în acțiunile promovate, prin care se invocă refuzul nejustificat de emitere

a deciziei reprezentând titlu de despăgubire.

Prin urmare, a fost reținută

ca întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a Autorității Naționale

pentru Restituirea Proprietăților, cu consecința respingerii acțiunii față de aceasta.

În ceea ce privește fondul

cauzei dedus judecății, instanța a constatat următoarele:

Reclamanta a solicitat

ca, în baza Legii nr. 10/2001, să i se acorde măsuri reparatorii pentru imobilul

în litigiu, iar, prin dispoziția din 11 iulie 2005, Primăria Municipiului Craiova

a propus acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul precizat anterior, dosarul

fiind transmis către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și înregistrat

sub nr. 19009/CC.

Întrucât documentația

vizând acordarea măsurilor reparatorii a fost înregistrată la Secretariatul Comisiei

Centrale la data de 28 iunie 2006, dată de la care pârâta, în lipsa unor motive

obiective, nu a demarat procedura reglementată de lege, a fost încălcat în mod evident

principiul duratei rezonabile, respectiv dispozițiile art. 6 din Convenție și

art. 1 din Primul Protocol Adițional la Convenție, motiv pentru care s-a apreciat

că absența totală a despăgubirilor creează reclamantelor o sarcină excesivă, incompatibilă

cu dreptul la respectul bunurilor lor, garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1.

Concluzionând, instanța

a apreciat că procedurile administrative, coroborate cu cele judiciare, trebuie

să se desfășoare în termen rezonabil și că depășirea unui termen de 7 ani de la

data formulării cererii de acordare a măsurilor reparatorii constituie deja o încălcare

evidentă a prevederilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Pentru considerentele

avute în vedere acțiunea a fost admisă în parte, a fost obligată pârâta Comisia

Centrală de Acordare a Despăgubirilor să emită reclamantei decizia reprezentând

titlurile de despăgubire aferente imobilului preluat abuziv, dar a fost respinsă

cererea de obligare la daune cominatorii, întrucât prin art. 24 din Legea nr. 554/2004

s-a prevăzut o procedură specială de sancționare a autorităților, în cazul în care

acestea nu execută hotărâri definitive și irevocabile, procedură care este subsecventă

actualei etape judiciare. Totodată a fost respinsă acțiunea față de pârâta Autoritatea

Națională pentru Restituirea Proprietăților, ca fiind formulată față de o persoană

fără legitimare procesuală pasivă.

Împotriva acestei hotărâri,

pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a declarat recurs, criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinicie.

Analizând recursul declarat

în raport de motivele invocate, de dispozițiile legale incidente în cauză cât și

în temeiul dispozițiilor art. 304

1

C. proc. civ., Curtea îl apreciază

ca nefondat pentru următoarele considerente.

În ceea ce privește primul

aspect susținut în recurs, respectiv invocarea excepției de nelegalitate a dispoziției

din 11 iulie 2005 emisă de Primăria Municipiului Craiova în temeiul dispozițiilor

art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 nu infirmă legalitatea soluției recurate,

Curtea apreciind excepția de nelegalitate ca fiind inadmisibilă.

Dispoziția din 11

iulie 2005 fiind un act juridic unilateral de dispoziție cu caracter patrimonial,

poate fi atacat în baza proceduri judiciare speciale reglementată de dispozițiile

Legii nr. 10/2001.

Astfel fiind, în cauză

devin incidente dispozițiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora

nu pot fi atacate în contenciosul administrativ actele administrative pentru modificarea

sau desființarea cărora, se prevede prin lege organică, o altă procedură judiciară.

Cum excepția de nelegalitate

reglementată de dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 poate fi invocată

doar cu privire la actele ce pot constitui obiect al acțiunilor în contencios administrativ,

iar dispoziția în cauză este exceptată, pe cale de consecință, este inadmisibilă

cererea de sesizare cu această excepție.

În ceea ce privește motivul

de netemeinicie invocat de recurenta-pârâtă, Curtea constată că susținerile recurentei

potrivit cărora întârzierea în emiterea deciziei privind despăgubirile s-ar datora

faptului că dosarul aferent acesteia ar fi incomplet, lipsind declarații de notorietate

privitoare la autorii notificatoarei - intimate, Curtea constată că acestea sunt

nefondate, sentința atacată fiind dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor

art. 16 alin. (5) din Legea nr. 247/2005, Titlul VII și a dispozițiilor art. 6 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel cum rezultă din

probatoriul administrat în cauză intimata-reclamantă a formulat notificarea nr.

PP/2002 în nume propriu pentru cota de ¾ din imobil și calitate de moștenitoare

a mamei sale P.Ș., calitatea dovedită cu certificatul de moștenitor nr. FF/1998

și în consecință susținerile recurentei-pârâte privind întârzierea în emiterea deciziei,

ca urmare a lipsei unor documente necesare, sunt neîntemeiate.

În cauză în mod corect

s-a constatat refuzul nejustificat de soluționare a cererii reclamantei-intimate

privind acordarea despăgubirilor conform dispoziției din 11 iulie 2005 a Primăriei

Municipiului Craiova, emisă în baza Legii nr. 10/2001, cerere care presupune emiterea

deciziei reprezentând titlul de despăgubire.

Curtea, având în vedere

termenul la care a fost înregistrată notificarea reclamantei respectiv anul 2002,

data emiterii dispoziției autorității locale competente respectiv 11 iulie 2005

și înregistrarea documentației la secretariatul recurentei-pârâte la 28 iunie 2006,

constată că în mod corect instanța de fond a reținut încălcarea principiului duratei

rezonabile și a făcut aplicarea dispozițiilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, obligând recurenta la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire

pentru imobilul preluat abuziv.

Față de cele expuse, Curtea

în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) și (2) C. proc. civ. va respinge recursul

formulat ca nefondat, menținând ca temeinică și legală sentința pronunțată de instanța

de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva sentinței nr. 124

din 11 martie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ

și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 9 noiembrie 2010.