ÎCCJ, Secția penală

Asupra

plângerii de față;

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

plângerea din 28 septembrie 2010 întemeiată pe dispozițiile

art. 278

1

C. proc. pen., petentul R.C., cu reședința în București sectorul 5 a solicitat

desființarea rezoluțiilor nr. 111/P/2010 din 26 iulie 2010 și

nr. 7383/3351/11/2/2010 din 2 august 2010 ale

Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de

urmărire penală și criminalistică, și obligarea persoanelor vinovate la daune

morale în sumă de 10.000 Euro.

După ce

printr-o introducere pe trei pagini precizează că pentru simplificare se

folosesc abrevierile din glosarul următor, se declară nemulțumit de modul în care

magistratul procuror M.I, continuând la fel ca și colegii săi împotriva cărora

a formulat plângere

penală, a cercetat

superficial plângerea sa formulată în temeiul art. 275

- 278 împotriva

rezoluției nr. 111/P/2010 din 26 iulie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică.

A solicitat ca

pentru soluționarea justă a tuturor cauzelor în care s-a judecat și se judecă

la instanțele militare și civile, să-i fie admise toate cererile, inclusiv a

acțiunii civile în despăgubiri materiale și morale, constatarea cauzelor de

înlăturare a caracterului contravențional al faptelor consemnate în

procesul-verbal din 12 septembrie 2006, recuzarea procurorilor care au

instrumentat dosarele conexe, constatarea incompetenței procurorilor de la

Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad, anularea deciziilor din 20 noiembrie 2008

și 27 noiembrie 2008, sentinței din 18 ianuarie 2010 și a încheierii din 20 ianuarie

2010.

A mai solicitat începerea urmăririi penale pentru

săvârșirea unor

infracțiuni de către următorii:

- jandarmi, C.I.,

L.D., C.P., F.D.;

- magistrați, C.D., V.S., H.M., F.H.

, M.N.,

B.R., I.R., N.C., M.., M.C., C.C., L.O. și M.I.

În vederea soluționării plângerii, Înalta Curte a

luat măsuri pentru

atașarea dosarelor nr. 111/P și nr. 7383/3351/2010

ambele ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția

de urmărire penală și criminalistică, în care au fost adoptate rezoluțiile

atacate.

Verificând

actele și lucrările aflate la dosarul cauzei rezultă următoarele:

R.A. a

formulat plângere penală înregistrată sub nr. 160/P/2009 din 7 decembrie 2009

la Parchetul Militar Timișoara.

Competența de soluționare a plângerii a fost

declinată pe rând în

favoarea Parchetului Militar de pe lângă Curtea

Militară de Apel și în cele din urmă Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică,

constatându-se că unul din magistrații militari vizați, H.M., președintele

Tribunalului Militar Teritorial București a

dobândit gradul de general de

brigadă.

Din

relatările, lămuririle, solicitările, nemulțumirile și acuzele formulate,

procurorul a reținut că petentul se plânge împotriva

magistratului procuror M.I., de la Parchetul Militar de pe lângă

Tribunalul

Militar Timișoara pentru neglijență în serviciu și favorizarea infractorului,

fapte prevăzute de art. 249 și art. 264 C. pen.;

- magistratului

judecător C.D., judecător la Judecătoria

Arad

pentru infracțiunile prevăzute de art. 246, art. 291, art. 263 și art. 264 C. pen.

- magistratului

V.S., judecător la Judecătoria Arad pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute

de art. 246, art. 249, art. 263, art. 264 și art. 272 C. pen.;

- magistratului

H.M., președintele Tribunalului Militar Teritorial București pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 249, art. 263 și art. 264 C. pen. și

- magistratului

F.H., judecător la Tribunalul Militar Teritorial București pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 249, art. 263 și art. 264 C. pen.

În urma actelor premergătoare efectuate,

procurorul a dispus, în

temeiul art. 228 alin. (6) raportat la art. 10

lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de magistrații mai sus-nominalizați.

Pentru a

adopta această soluție, a motivat că acuzele penale care au putut fi reținute

în cauze au un pronunțat caracter

circumstanțial,

legat de nemulțumirea petentului R.A., față de

modul de instrumentare și

soluționare adoptat de magistrați în diversele cauze în care acesta a fost

parte, astfel că aspectele sesizate nu se pot circumscrie decât infracțiunii de

abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen.,

chiar dacă petentul a indicat în mod alternativ diverse încadrări juridice.

Întrucât, în

afară de percepția vădit selectivă ce caracterizează aspectele sesizate dublată

de nemulțumirea exprimată cu privire la activitatea de soluționare a diverselor

cauze, nu rezultă elemente concrete cu privire la existența unor fapte penale

săvârșite de magistrații civili și militari vizați, nu poate fi începută

urmărirea penală pentru o faptă ce nu există.

Plângerea

formulată conform art. 275-278 C. proc. pen. a fost respinsă ca neîntemeiată

prin rezoluția nr. 7383/3351/11/2/2010 de către procurorul șef al Secției de

urmărire penală și criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție.

Verificând rezoluția atacată, pe baza lucrărilor

și materialului din

dosarul cauzei, Înalta Curte constată că soluția de

neîncepere a urmăririi penale este legală și temeinică, astfel că în temeiul

art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen., plângerea va fi respinsă,

menținând rezoluția atacată.

Petentul s-a

adresat cu plângere la 16 martie 2009 Parchetului Militar Timișoara, solicitând

efectuarea de cercetări sub aspectul

săvârșirii

infracțiunilor prevăzute de art. 250 alin. (3) C. pen., art. 333 alin. (1)

C.

pen. și art. 246 C. pen. de către pIt.maj. C.M.I. și serg.major G.D., ambii

militari jandarmi la UM.0437 Arad.

A susținut că

în ziua de 12 septembrie 2006 s-a deplasat la sediul BCR Arad, venind de la

gară, având asupra sa o geantă de voiaj și după intrarea în bancă a fost

legitimat, iar când a vrut să iasă din zona de întuneric - pentru a-și căuta

buletinul - a fost urmărit, imobilizat, condus în camera de pază unde i s-a

cerut să arate ce are în bagaje și să se legitimeze. După ce i-a fost controlat

bagajul, jandarmii au

încheiat un

proces-verbal de contravenție pentru refuz de legitimare și

tulburarea

liniștii în bancă, obligându-l să semneze, în caz contrar urmând să i se aplice

maximul de amendă.

Printr-o a

doua plângere penală adresată Parchetului Militar Timișoara, înregistrată sub

nr. 23/P/2008, la 21 aprilie 2008 a solicitat să se efectueze cercetări față de

plt.adj. C.P. și srg. major F.D.S. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor

săvârșite de art. 246 și art. 250 C. pen. A motivat că la 11 februarie 2008 s-a

prezentat la Parchetul de pe lângă

Judecătoria Arad unde avea afaceri

judiciare, fiind citat la un termen

anterior când nu s-a putut prezenta,

iar

jandarmul de serviciu, la intrare în sediul parchetului, în mod abuziv

i-a

refuzat accesul, amenințându-l cu amenda.

La 21

februarie 2008, aflându-se la Judecătoria Arad pentru afaceri judiciare, la

sesizarea jandarmului de serviciu, președintele completului de judecată i-a

cerut petentului să închidă telefonul mobil cu care filma și făcea înregistrări

în timpul ședinței, după care s-a dispus evacuarea sa din sala de ședință.

Cele două

cauze purtând numerele 12/P/2008 și 23/P/2008 au fost soluționate prin

neînceperea urmăririi penale în temeiul art.228 alin. (4) raportat la art. 10

lit. d) C. proc. pen.

Aceste soluții au fost contestate de petentul în

cauza de față, iar

prin modul în care ele au fost soluționate de

magistrații procurori și judecători împotriva cărora a depus plângere penală au

produs nemulțumirea petentului.

În mod corect

procurorul în urma actelor premergătoare a constatat că nu există date sau

indicii de săvârșirea infracțiunii de

abuz

în serviciu, magistrații adoptând soluții sau pronunțând hotărâri în

cadrul unei activități reglementate prin

dispozițiile Codului de procedură

penală și pe baza legii.

Așa fiind, Înalta

Curte va respinge plângerea conform art. 278/1 alin. (8) C. proc. pen., ca nefondată

și va menține rezoluția.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge, ca

nefondată, plângerea formulată de petiționarul R.A. împotriva rezoluției nr. 111/P/2010

din 26 iulie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

- Secția de urmărire penală și criminalistică, pe care o menține. Obligă

petiționarul să plătească suma de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 3 mai 2011.