ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1830/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1830/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de
Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul M.M. a chemat
în judecată pe pârâta Autoritatea Națională a Vămilor solicitând anularea ordinului
din 29 decembrie 2006 emis de pârâtă, reîncadrarea sa pe un post corespunzător la
Biroul Vamal Giurgiu și obligarea pârâtei la plata sumei de 10.000 RON, cu titlu
de daune morale.
Ulterior, reclamantul
și-a completat acțiunea, solicitând și anularea listei candidaților care nu îndeplinesc
condițiile pentru participarea la concursul din 03 decembrie 2006, poziția 1, din
30 noiembrie 2006 și a preavizului din 23 noiembrie 2006 emis de pârâtă.
Pârâta Autoritatea Națională
a Vămilor a formulat întâmpinare în care a invocat excepția neîndeplinirii procedurii
administrative prealabile. Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii
ca neîntemeiată.
Curtea de Apel București,
secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 2382 din 03
octombrie 2007, a respins excepția inadmisibilității cererii completatoare și a
respins ca neîntemeiată acțiunea astfel cum a fost precizată.
Pentru a pronunța o asemenea
soluție prima instanță a reținut, în esență, următoarele:
Reclamantul a făcut dovada
îndeplinirii procedurii administrative prealabile, așa cum rezultă din conținutul
adresei din 30 martie 2007 a Ministerului Finanțelor Publice – Agenția Națională
de Administrare Fiscală.
Prin ordinul din 10
noiembrie 2006 al vicepreședintelui Autorității Naționale a Vămilor s-au aprobat
ștatele de funcții pe anul 2007 pentru direcțiile regionale vamale și birourile
vamale subordonate acestora, Biroul Vamal Giurgiu, unde reclamantul își desfășura
activitatea, restrângându-și numărul de posturi la 40. Prin urmare, prin preavizul
din 23 noiembrie 2006, reclamantului i s-a comunicat reducerea postului pe care
îl ocupa și posibilitatea de a se înscrie la examen pentru ocuparea unui post vacant
similar celui deținut.
Reclamantul s-a înscris
la examenul organizat la data de 03 decembrie 2006 pentru o funcție publică de controlor
vamal III, principal 1, funcție inferioară celei deținute anterior de controlor
vamal III, superior 2.
Pârâta a apreciat că reclamantul
nu îndeplinește condițiile de participare la concurs, deoarece opțiunea sa este
contrară dispozițiilor art. 1 alin. (2) din Regulamentul de concurs, dispoziții
care sunt conforme cu prevederile art. 87 alin. (2) din Legea nr. 251/2006 de modificare
și completare a Legii nr. 188/1999, potrivit cărora redistribuirea funcționarilor
publici se poate face și într-o funcție publică vacantă echivalentă cu funcția publică
deținută, precum și cu dispozițiile art. 87 alin. (3) din aceeași lege, care prevăd
că redistribuirea se poate face și într-o funcție publică inferioară vacantă, cu
acordul scris al funcționarului public.
Reclamantul nu și-a exprimat
acordul scris în sensul redistribuirii într-o funcție publică inferioară vacantă,
neputându-se considera că înscrierea la un examen organizat în condițiile legale
poate fi apreciată ca atare.
Pârâta a organizat un
al doilea concurs la data de 13 decembrie 2006 la care reclamantul nu s-ar fi putut
înscrie pentru ocuparea unui post vacant de natura celui deținut anterior.
Împotriva acestei sentințe
a declarat recurs reclamantul, care a solicitat modificarea acesteia, în sensul
admiterii acțiunii astfel cum a fost precizată și completată.
În primul motiv de recurs,
încadrat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., recurentul a susținut
că sentința nu a fost motivată cu privire la toate capetele de cerere cu care a
fost investită instanța. Astfel, instanța nu s-a pronunțat pe cererile privind anularea
preavizului din 23 noiembrie 2006 emis de pârâtă, respingerea cererii de înscriere
la concursul din data de 03 decembrie 2006, precum și asupra cererii de obligare
la plata drepturilor salariale.
În cel de al doilea motiv
de recurs, prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul a precizat că prima
instanță a făcut o greșită aplicare a legii, respectiv a dispozițiilor art. 87
alin. (2) și (3) din Legea nr. 251/2006, precum și a probatoriului administrat în
cauză.
În cadrul acestui motiv
de recurs, au fost formulate următoarele critici de către recurent:
În condițiile reducerii
de personal, urmare a restructurării activității, și organizării concursului pentru
ocuparea noilor posturi, Autoritatea Națională a Vămilor avea obligația de a respecta
principiul egalității de șanse, dispozițiile art. 84
2
alin. (6) din Legea
nr. 188/1999, modificată, precum și dreptul funcționarului public de a nu primi
o funcție la o autoritate publică aflată la o distanță mai mare de 50 de km.
Intimata nu i-a oferit
posibilitatea de a participa la concursul organizat la data de 03 decembrie 2006,
motiv pentru care nu putea dispune eliberarea sa din funcție.
Cu ocazia reducerii posturilor
la Biroul Vamal Giurgiu, în noul ștat de funcții nu a fost prevăzut niciun post
de controlor vamal III, superior 2, de natura celui pe care l-a ocupat, iar în Regulamentul
concursului s-a prevăzut posibilitatea înscrierii sale la concurs doar pentru ocuparea
unui post similar celui deținut anterior; pe cale de consecință, a fost obligat
de situația existentă să se înscrie la concurs pentru ocuparea unui post inferior,
de controlor vamal III, principal 1, fiind convins că nu se va accepta înscrierea
sa pentru ocuparea unui post superior.
Prima instanță a interpretat
greșit prevederile art. 87 alin. (2) și (3) din Legea nr. 251/2006, întrucât înscrierea
sa la concurs pentru ocuparea unui post inferior celui deținut anterior echivalează
cu exprimarea acordului pentru ocuparea unui asemenea post;
Intimata nu i-a permis
nici participarea la cel de al doilea concurs, organizat la data de 13
decembrie 2006, pentru posturile rămase neocupate.
Intimata a formulat întâmpinare
în care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând sentința recurată,
în raport cu criticile formulate, cât și din oficiu, în baza art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Motivul de recurs prevăzut
de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., care dispune că se poate dispune casarea unei
hotărâri atunci când aceasta nu cuprinde motivele pe care se sprijină, nu este fondat.
Într-adevăr, în raport
de prevederile art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., hotărârea trebuie să cuprindă
motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele
pentru care s-au înlăturat susținerile părților.
Se poate aprecia că textul
legal anterior enunțat consacră principiul motivării hotărârilor, pentru a se asigura
o bună administrare a justiției și pentru a se putea exercita controlul judiciar.
Textul legal anterior
citat nu impune, însă, instanței de judecată obligația de a se răspunde punctual
la toate susținerile și afirmațiile părților, textul făcând referire expresă numai
la indicarea motivelor pentru care au fost respinse „cererile” acestora.
Așadar, instanța are posibilitatea
de a proceda la sintetizarea acestora, în raport de legătura lor logică, și să le
examineze grupat, ceea ce a fost făcut și de către curtea de apel.
Motivul de modificare
a hotărârii judecătorești, reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., este fondat
pentru argumentele care vor fi expuse în continuare.
Ca urmare a adoptării
H.G. nr. 1552/2006 privind reorganizarea și funcționarea Autorității Naționale a
Vămilor, sistemul vamal a fost supus reorganizării, Biroul Vamal Giurgiu fiind unul
dintre birourile vamale care a fost redimensionat. Potrivit art. 9 alin. (1) din
acest act normativ: „personalul vamal și contractual din cadrul birourilor vamale
de frontieră, care își desfășoară activitatea începând cu 01 ianuarie 2007, va fi
numit pe bază de examen în funcțiile vacante în data de 01 ianuarie 2007, existente
în ștatele de funcții ale aparatului central al Autorității Naționale a Vămilor,
al direcțiilor regionale vamale și birourilor vamale”. În alin. (2) al aceluiași
art. se prevede că personalul vamal și contractual din cadrul direcțiilor regionale
vamale și al birourilor vamale, care își reduc numărul de posturi prin reorganizare,
va fi numit pe bază de examen în posturile prevăzute în ștatele de funcții în vigoare
la 01 ianuarie 2007.
În acest context, la data
de 23 noiembrie 2006, intimata Autoritatea Națională a Vămilor a emis recurentului
M.M. – controlor vamal III, superior 2 în cadrul Biroului Vamal Giurgiu - preavizul
prin care i-a comunicat acestuia faptul că, începând cu data de 01 ianuarie 2007,
postul pe care îl ocupa în acel moment urma să fie redus. În plus, intimata i-a
comunicat recurentului informații cu privire la posturile vacante și la posibilitatea
de a se înscrie la examen pentru ocuparea unui post vacant similar celui pe care
îl deținea, conform art. 84
2
alin. (3) din Legea nr. 188/1999, modificată
și completată prin Legea nr. 251/2006.
Într-adevăr, în art. 1
alin. (2) din Regulamentul pentru organizarea și desfășurarea examenelor pentru
numirea în funcțiile vacante existente în ștatul de funcții al Autorității Naționale
a Vămilor – aparat propriu și structurile subordonate la data de 01 ianuarie 2007,
aprobat prin ordinul din 17 noiembrie 2006, se prevede că personalul vamal și contractual
ale căror posturi se reduc sau se desființează se poate înscrie la examen pe un
post vacant de natura celui deținut anterior susținerii examenului.
Recurentul-reclamant a
respectat această dispoziție normativă și s-a înscris la examenul din data de 03
decembrie 2006 pe un post vacant de natura celui deținut anterior, însă inferior
acestuia - controlor vamal III, principal 1. Această opțiune a recurentului-reclamant
a fost determinată de o împrejurare obiectivă, independentă de voința sa, respectiv
aceea că autoritatea vamală nu a scos la concurs un post similar celui pe care acesta
l-a ocupat înainte de reorganizarea biroului vamal, respectiv controlor vamal III,
superior 2.
Dispozițiile art. 87
alin. (3) din Legea nr. 188/1999, modificată și completată prin Legea nr. 251/2006,
prevăd că redistribuirea se poate face și într-o funcție publică inferioară vacantă,
cu acordul scris al funcționarului public.
Prima instanță a interpretat
greșit prevederile legale anterior enunțate, întrucât înscrierea recurentului-reclamant
la concurs pentru ocuparea unui post inferior celui deținut anterior echivalează
cu exprimarea acordului pentru ocuparea unui asemenea post.
Așadar, în mod nelegal,
autoritatea vamală a apreciat că recurentul-reclamant nu a îndeplinit condițiile
pentru a participa la examenul organizat la data de 03 decembrie 2006 și a procedat
la respingerea acestuia și la emiterea ordinului de eliberare din funcție.
De menționat că procedând
în acest fel, autoritatea vamală a încălcat principiul egalității de șanse, care
guvernează materia funcției publice.
Instanța de control judiciar
nu poate reține apărarea intimatei formulată în cadrul întâmpinării depuse la dosar,
în sensul că recurentul-reclamant avea posibilitatea de a se înscrie la cel de al
doilea concurs organizat la data de 13 decembrie 2006.
Astfel, potrivit art.
6 alin. (2) din Regulamentul anterior enunțat, salariații încadrați cu contract
individual de muncă din cadrul direcțiilor regionale vamale și birourilor vamale
care se desființează, precum și cei care nu au promovat examenul prevăzut la
art. 5, vor susține examen pentru ocuparea posturilor vacante existente în ștatele
de funcții, valabile la data de 01 ianuarie 2007.
Rezultă, așadar, că recurentul-reclamant
nu se putea înscrie la cel de al doilea concurs organizat, întrucât autoritatea
vamală nu i-a permis participarea la primul concurs, el fiind trecut pe lista persoanelor
care nu întrunesc condițiile de participare la concursul din 03 decembrie 2006.
Prin urmare, pentru considerentele
anterior expuse, apreciind că este întemeiat motivul de recurs prevăzut de art.
304 pct. 9 C. proc. civ., în baza art. 312 alin. (1) și (3) C. proc. civ., coroborat
cu art. 20 și 28 din Legea nr. 554/2004, modificată, Înalta Curte va admite recursul,
va modifica în tot sentința atacată, iar, pe fond, în raport de dispozițiile
art. 106 din Legea nr. 188/1999, modificată și art. 1 și 18 din Legea nr. 554/2004,
modificată și completată, va admite acțiunea, va anula ordinul din 29 decembrie
2006 emis de pârâta Autoritatea Națională a Vămilor, va obliga pârâta să îl reîncadreze
pe reclamant la Biroul Vamal Giurgiu într-o funcție corespunzătoare celei ocupate
anterior datei de 01 ianuarie 2007 – controlor vamal III, superior 2 – și să îi
plătească drepturile bănești corespunzătoare până la data reîncadrării în funcție,
precum și daune morale în sumă de 5.000 RON.
La acordarea daunelor
morale, instanța de control judiciar a avut în vedere prejudiciul moral suferit
de recurentul-reclamant în urma eliberării sale din funcția publică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat
de M.M. împotriva sentinței civile nr. 2382 din 3 octombrie 2007 a Curții de Apel
București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Modifică în tot sentința
atacată și, pe fond admite acțiunea reclamantului M.M.
Anulează ordinul din 29
decembrie 2006 emis de Autoritatea Națională a Vămilor.
Obligă pârâta Autoritatea
Națională a Vămilor să-l reîncadreze pe reclamant la Biroul Vamal Giurgiu, într-o
funcție corespunzătoare celei ocupate anterior datei de 1 ianuarie 2007 - controlor
vamal III, superior 2 și să-i plătească drepturile bănești corespunzătoare până
la data reîncadrării în funcție, precum și daune morale în sumă de 5.000 RON.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 9 mai 2008.