ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1982/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1982/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de față ;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele :
Prin sentința penală nr. 847 din 2
decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Galați a fost condamnat inculpatul J.N.
la o pedeapsă de 17 (șaptesprezece) ani închisoare și pedeapsa complementară a
interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) pentru
o perioadă de 3 (trei) ani, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat,
prevăzută de art. 174 alin. (1) – art. 175 alin. (1) lit. c) teza a II-a C.
pen. (faptă săvârșită la data de 17 iulie 2011).
În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat
inculpatului J.N., pe durata executării pedepsei principale, pedeapsa accesorie
a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C.
pen.
În temeiul art. 350 C. proc. pen., a
fost menținută starea de arest a inculpatului J.N., iar în temeiul art. 88 C. pen.,
s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv, de
la 17 iulie 2011, până la zi.
În temeiul art. 113 alin. (1) și (3)
C. pen., inculpatul J.N. a fost obligat la tratament medical, până la
însănătoșire.
S-a constatat că în cauză nu există
constituire de parte civilă.
În temeiul art. 118 alin. (1) lit. b)
C. pen., s-a dispus confiscarea, de la inculpatul J.N., în folosul statului, a
unui cuțit cu lungimea lamei de 14 cm și lungimea totală de 26 cm, folosit de inculpat la săvârșirea infracțiunii (coletul nr. 3, atașat la dosarul cauzei).
În temeiul art. 357 alin. (2) lit. e)
C. proc. pen., în referire la art. 169 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus
restituirea, către inculpat, a unui telefon mobil marca „Alcatel”, de culoare
neagră (coletul nr. 4, atașat la dosarul cauzei).În temeiul art. 7 alin. (1)
din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la
inculpatul J.N., în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul
Național de Date Genetice Judiciare.
În temeiul art. 191 alin. (1) C.
proc. pen., a obligat pe inculpatul J.N. la plata sumei de 2.500 lei, cu titlu
de cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această sentință,
instanța de fond a avut în vedere următoarele :
Prin rechizitoriul nr. 807/P/2011
din data de 07 septembrie 2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați,
s-a dispus, în baza dispozițiilor art. 262 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.,
trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului J.N., pentru
săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin. (1) – art.
175 alin. (1) lit. c) teza a II-a C. pen.
În sarcina inculpatului J.N. s-a
reținut că, la data de 17 iulie 2011, în timp ce se afla în locuința comună, pe
fondul consumului de alcool și în urma unui conflict, a aplicat victimei J.M.
(sora sa), mai multe lovituri cu pumnii precum și cu un obiect
tăietor-înțepător (cuțit) în zona capului, după care a aruncat-o de la
fereastra locuinței situată la etajul 4 al imobilului, producându-i un
politraumatism cu traumatism cranio-cerebral, precum și fracturi multiple și
contuzii viscerale, ce au dus la decesul acesteia.
Prin actul de inculpare s-a reținut
următoarea situație de fapt:
Inculpatul J.N. și victima J.M. erau
rude, respectiv frate și soră, așa cum reiese din procesul-verbal de verificare
a gradului de rudenie (fila 38 dosar urm. pen.). Cei doi locuiau în
apartamentul cu nr. 98, situat în blocul N22 din municipiul Galați, aparținând
mamei lor, J.A., aceasta declarând că inculpatul se mutase acolo în urmă cu
aproximativ 2 ani, după ce divorțase și rămăsese fără locuință. În același
apartament a mai locuit o perioadă și un alt frate al inculpatului, respectiv
numitul J.T., împreună cu familia sa.
După divorț, în perioadele în care
se afla la domiciliul mamei sale, inculpatul a avut un comportament
necorespunzător, atât față de victimă, cât și față de ceilalți membri ai
familiei, pe care îi amenința în mod frecvent că îi va omorî și că îi va arunca
de la etaj.
Potrivit propriilor declarații,
confirmate și de martora J.A., la data de 16 iulie 2011, posibil în jurul
orelor 09
00
, inculpatul J.N. (care fusese plecat pentru câteva
săptămâni în Spania) a ajuns la domiciliu, unde a găsit-o pe sora sa, J.M. Aici,
inculpatul a stat până în jurul orelor 16
00
, când a plecat să joace
fotbal. În acest interval orar, inculpatul și victima au stat împreună în
apartament, victima apelând-o telefonic de mai multe ori pe mama sa, J.A.,
pentru a reclama comportamentul violent al inculpatului, precum și faptul că
acesta a aruncat pe geam un televizor. Acest din urmă aspect a fost confirmat
și de către martorii D.A.A. și A.C., aceasta din urmă declarând că a văzut în
spațiul verde aferent blocului „un monitor de calculator”. De altfel și
inculpatul a recunoscut că a aruncat pe geam televizorul care se găsea în
camera sa.
În jurul orelor 16
00
,
atunci când a părăsit apartamentul, inculpatul – potrivit propriei declarații –
s-a înarmat cu un cuțit de bucătărie, pe care l-a ținut ascuns într-o sacoșă de
plastic, întrucât intenționa pur și simplu „să omoare pe cineva”. Acest aspect
nu a putut fi verificat întrucât persoana indicată de către inculpat, numitul
„T.”, care l-ar fi văzut că este înarmat și care l-ar fi sfătuit să ascundă
cuțitul, nu a fost identificat.
După ce a revenit în apartament și
după ce, în prealabil, consumase alcool, inculpatul a deteriorat un tablou și a
început să arunce din nou pe geam, diverse bunuri din apartament. Cu ocazia
cercetării la fața locului a și fost fixat fotografic un obiect de cult ce a
aparținut victimei, precum și un tablou din locuință, tot cu motive religioase.
Odată cu inculpatul, probabil, din
apartament a plecat și victima J.M., aceasta întorcându-se la domiciliu în
jurul orelor 01
00
dimineața, acest din urmă aspect rezultând din
declarația martorei M.S., care a declarat că a fost surprinsă de ora târzie la
care victima s-a întors acasă și că a și stat câteva minute de vorbă cu
victima.
În momentul în care victima a intrat
pe ușa apartamentului, inculpatul a lovit-o pe aceasta cu pumnul în zona feței,
o singură dată. Lovitura astfel aplicată este confirmată și medico-legal, victima
prezentând o echimoză în treimea laterală a pleoapei stângi. Imediat,
inculpatul a lovit victima și cu un cuțit, în zona frontală stânga, o singură
dată, și această lovitură fiind confirmată de raportul medico-legal de
necropsie.
Întrucât inculpatul continua
agresiunea asupra sa, victima s-a refugiat în balconul apartamentului și a
escaladat balustrada balconului, pentru a scăpa de furia acestuia. În acest
moment, victima J.M. a fost împinsă de către inculpat sau a alunecat de pe acel
spațiu îngust, acest aspect nefiind lămurit cu exactitate datorită
circumstanțelor speței. Având în vedere cele declarate verbal de către inculpat
la momentul la care s-a predat organelor de poliție, s-a apreciat de către
procuror că inculpatul J.N. a fost cel care a determinat în mod direct căderea
victimei J.M. de la etajul IV al locuinței, mecanismul de producere a decesului
fiind precipitarea prin heteropropulsie.
Împotriva acestei sentințe penale a
declarat apel inculpatul J.N. criticând-o pentru netemeinicie. S-a susținut în
principal, că s-ar fi impus achitarea întemeiat pe dispozițiile art. 11 pct. 2
lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen.
În subsidiar s-a susținut că
pedeapsa aplicată este mult prea aspră, motiv pentru care s-a solicitat reducerea
cuantumului pedepsei aplicate.
Curtea de Apel Galați, secția penală
și pentru cauze cu minori, prin decizia penală nr. 46/A din 27 februarie 2012 a
respins ca nefondat apelul formulat de inculpatul J.N. împotriva sentinței
penale nr. 847 din 2 decembrie 2012 a Tribunalului Galați.
A menținut starea de arest a
inculpatului și a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării
preventive începând cu 17 iulie 2011 la zi.
A obligat apelantul inculpat la
plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre
instanța de apel a reținut că instanța de fond a făcut o corectă
individualizare a pedepsei și a stabilit corect modalitatea de executare având
în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. precum și scopul
pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen.
S-a arătat că nu poate fi primită
solicitarea inculpatului vizând achitarea sa avându-se în vedere că, prin
conduita sa violentă inculpatul a determinat practic victima să se arunce de la
etajul 4 al blocului unde locuiau, rezultat pe care, chiar dacă nu l-a urmărit,
l-a acceptat, ceea ce înseamnă că a acționat cu vinovăție sub forma intenției
indirecte.
Împotriva deciziei penale pronunțată
de curtea de apel, a declarat recurs inculpatul J.N. invocând cazul de casare prevăzut
de art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen.
Analizând legalitatea și temeinicia
deciziei recurate prin prisma cazului de casare invocat, conform art. 385
6
alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că recursul declarat de
inculpat este nefondat urmând a fi respins ca atare pentru considerentele ce
urmează a fi expuse.
Înalta Curte reține că instanța de
fond a realizat o analiză judicioasă și completă a întregului ansamblu probator
administrat în cele două faze ale procesului penal, rezultând mai presus de
orice dubiu că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de omor
calificat prevăzută de art. 174 alin. (1) – art. 175 alin. (1) lit. c) teza a
II-a C. pen. (faptă săvârșită la data de 17 iulie 2011) reținută în sarcina sa.
Cu privire la criticile formulate de
inculpat referitoare la netemeinicia pedepsei aplicate, Înalta Curte reține că
acestea nu sunt fondate.
În procesul de individualizare a
pedepsei instanța de fond a avut în vedere toate exigențele prevăzute de art. 72
C. pen. realizând o proporționalitate între gradul de pericol social ridicat al
faptei comise reflectat în modul în care s-a consumat infracțiunea și limitele
de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea de omor calificat.
Față de gravitatea concretă a faptei
săvârșite de inculpat nu se impune reținerea vreunei circumstanțe atenuante în
favoarea acestuia.
În procesul de individualizare a
pedepsei instanța de fond a avut în vedere și datele ce caracterizează persoana
inculpatului care nu are antecedente penale, are o precară stare a sănătății
psihice, are un grad mediu de instrucție, este necăsătorit iar în cursul
procesului penal a avut o conduită procesuală corectă, recunoscând și regretând
fapta comisă, chiar dacă nu în modalitatea reținută în actul de sesizare, toate
acestea constituind elemente care au condus la stabilirea unei pedepse
orientate spre minimul special prevăzut de lege.
Având în vedere concluziile
raportului de expertiză medico-legală psihiatrică efectuat în cauză cu privire
la inculpat se constată că în mod corect prima instanță a luat față de acesta
măsura de siguranță constând în obligarea sa la tratament medical până la
însănătoșire.
Pedeapsa aplicată inculpatului a
fost bine individualizată fiind în măsură să contribuie la asigurarea scopului
educativ și coercitiv al pedepsei reglementat de art. 52 C. pen. neputând fi
identificate alte împrejurări care să determine aplicarea unui regim
sancționator mai blând.
Față de toate considerentele arătate
Înalta Curte urmează ca în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc.
pen. să respingă ca nefondat recursul declarat de inculpat.
În baza art. 385
17
alin.
(4) C. proc. pen. cu referire la art. 383 alin. (29 C. proc. pen. va computa
prevenția inculpatului de la 17 iulie 2011 la 8 iunie 2012.
Văzând și dispozițiile art. 192
alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge,
ca nefondat, recursul declarat de inculpatul J.N. împotriva deciziei penale nr.
46/A din 27 februarie 2012 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze
cu minori.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii
și arestării preventive de la 17 iulie 2011 la 8 iunie 2012.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei cu
titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei,
reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din
fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi 8 iunie 2012.