ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2431/2012

Asupra recursului de

față ;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele :

Prin sentința penală nr. 54/ F din 01

februarie 2012 a Tribunalului Galați, pronunțată în Dosarul nr. 12654/121/2011

s-a dispus în baza art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit.

c) C. pen. cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b C. pen. condamnarea

inculpatului L.M. la pedeapsa închisorii în cuantum de 15 ani și 6 luni pentru

săvârșirea infracțiunii de omor calificat (faptă săvârșită la 13 octombrie 2011).

În conformitate cu dispozițiile

art. 65 C. pen. s-a aplicat inculpatului L.M. pedeapsa complementară

a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a

și lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale a

închisorii.

În temeiul art. 71 alin.

(2) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a și lit. b) C.

pen. pe durata executării pedepsei principale a închisorii.

Conform art. 350 C.

proc. pen. s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului L.M., iar în

temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa închisorii astfel aplicată

acestuia perioada executată în stare de reținere și arest preventiv începând cu

14 octombrie 2011 la zi.

S-a constatat că nu

au fost formulate pretenții civile în cauză.

În temeiul dispozițiilor

art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea specială a

unui cuțit cu lungimea de 30 cm. și lungimea lamei de 17 cm., folosit la

săvârșirea infracțiunii.

În conformitate cu

dispozițiile art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe

biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a prezentei, în vederea

introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J.

Pentru a pronunța

această sentință penală, instanța de fond, Tribunalul Galați, a avut în vedere

că prin rechizitoriul cu nr. 1057/P/2011, întocmit de Parchetul de pe lângă

Tribunalul Galați și înregistrat la această instanță sub nr. 12654/121/2011,

s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului L.M. pentru săvârșirea infracțiunii

de omor calificat, cu reținerea stării de recidivă postexecutorie, prevăzută de

art. 174 alin. (1) - art. 174 alin. (1) lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 37 alin.

(1) lit. b) C. pen.

S-a dispus totodată

prin același rechizitoriu neînceperea urmăririi penale față de același inculpat

în ceea ce privește infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de

dispozițiile art. 180 alin. (1)

1

C. pen. întrucât nu sunt întrunite

elementele constitutive ale acesteia.

S-a reținut, în

esență, prin actul de sesizare mai sus menționat, faptul că la data de 13

octombrie 2011, pe fondul consumului de alcool și în urma unui conflict,

inculpatul L.M. a aplicat victimei L.A. (unchiul său) multiple lovituri cu un

obiect tăietor înțepător (cuțit) în zone vitale, provocându-i plăgi înțepat

tăiate penetrante, perforante, toracice și abdominale, decesul acesteia

datorându-se insuficienței circulatorii acute prin hemoragie masivă.

Situația de fapt și

vinovăția inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat

în cauză, respectiv: procesul verbal de sesizare (telefonică), procesul verbal

de cercetare la fața locului și planșa fotografică aferentă, procesul verbal de

ridicare a obiectelor de îmbrăcăminte aparținând inculpatului, fișa de

constatări preliminare și raportul medico-legal de necropsie nr. 375 din 14

octombrie 2011 întocmit de Serviciul Clinic de Medicină Legală Galați,

concluzionând faptul că moartea victimei L.A. a fost violentă, datorându-se

insuficienței circulatorii acute prin hemoragie masivă consecutivă unor plăgi

înțepat tăiate penetrante, perforante, toracice și abdominale, care pot data

din 13 octombrie 2011; aceste leziuni se susține că au putut fi produse prin

lovire activă cu corpuri înțepătoare-tăietoare, între ele și moartea victimei

existând legătură directă și necondiționată de cauzalitate, declarațiile

martorilor L.G., L.V., M.E., D.S., L.F., D.C., D.M., Ț.J., procesul verbal de

fixare fotografică a leziunilor martorului L.G. - tatăl inculpatului și planșa

fotografică aferentă, toate acestea coroborate cu declarațiile inculpatului de

recunoaștere a infracțiunii reținute în cauză.

Anterior începerii

cercetării judecătorești în prezenta cauză, inculpatul, asistat de apărător, a

declarat că recunoaște în totalitate săvârșirea faptei reținute în sarcina sa

prin actul de sesizare al instanței înțelegând să recurgă la procedura

prevăzută de art. 320

1

C. proc. pen., sens în care inculpatul a fost

audiat - fila 24 dosar - judecata având loc în baza probelor administrate în

faza urmăririi penale.

Curtea de Apel

Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, prin Decizia penală nr. 82/ A

din 9 aprilie 2012, a admis, apelul declarat de inculpatul L.M. împotriva

sentinței penale nr. 54/ F din 01 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul

Galați în Dosarul nr. 12654/121/2011 și, în consecință:

A desființat în parte

sentința penală nr. 54/ F din 1 februarie 2012 a Tribunalului Galați și în

rejudecare:

A redus de la 15 ani

și 6 luni închisoare la 11 ani și 6 luni închisoare, pedeapsa principală

aplicată inculpatului L.M. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 174

alin. (1) raportat la art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit.

b) C. pen., și art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.

A menținut celelalte

dispoziții ale sentinței penale apelate.

A menținut starea de

arest a inculpatului L.M. și a dedus din pedeapsa aplicată, perioada reținerii

și arestării preventive începând cu 14 octombrie 2011 la zi.

Împotriva sus-menționatei

decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați pentru

cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.,

susținând că pedeapsa aplicată inculpatului a fost greșit individualizată de

către Curtea de Apel Galați în raport de natura și gravitatea infracțiunii

săvârșite.

În raport de aceste

aspecte coroborate cu circumstanțele reale ale săvârșirii faptei și cele

personale ale inculpatului, care era cunoscut cu un comportament violent, fiind

sancționat cu mai multe amenzi administrative și condamnări anterioare, în

prezent aflându-se în stare de recidivă postexecutorie, s-a solicitat admiterea

recursului și majorarea pedepsei aplicate inculpatului.

Recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați este nefondat.

Analizând decizia atacată

prin prisma motivului de recurs invocat de Parchet, Înalta Curte constată că

hotărârea instanței de control judiciar este legală și temeinică.

Instanța de control

judiciar în mod corect a apreciat apelul inculpatului fondat, cu consecința

micșorării cuantumului pedepsei aplicate de către instanța fondului, având în

vedere că inculpatul a avut o atitudine sinceră recunoscând fapta în

modalitatea reținută în actul de sesizare și a solicitat ca instanța să facă

aplicarea prevederilor art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.

Deși instanța de fond

a judecat cauza în procedura simplificată prevăzută de art. 320

1

alin.

(7) C. proc. pen., a omis să treacă în dispozitiv (partea dintr-o hotărâre

judecătorească care este pusă în executare) această dispoziție legală, cu toate

că a reținut acest aspect în motivarea hotărârii judecătorești.

În același context

juridic, instanța de apel a reținut că limitele de pedeapsă rezultate în urma

aplicării dispozițiilor art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. la

dispozițiile art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen. se situează

între 10 ani și 16 ani și 7 luni închisoare.

Or, având în vedere

aceste limite, pedeapsa principală de 15 ani și 6 luni închisoare aplicată

inculpatului de către instanța de fond apare ca disproporționat de mare,

situându-se către limita superioară. Starea de recidivă în care se afla

inculpatul nu justifică orientarea pedepsei către maximul special, deoarece din

analiza fișei de cazier judiciar rezultă ca deși inculpatul are antecedente

penale, acesta nu a mai fost condamnat pentru infracțiuni contra vieții sau

integrității corporale a persoanei, în antecedente inculpatul având condamnări pentru

infracțiuni de furt și violare de domiciliu.

Astfel, pedeapsa

aplicată este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a

făptuitorului, scopul pedepsei fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Așa fiind Înalta

Curte constată că, la stabilirea pedepsei s-au avut în vedere gradul de pericol

social al acestui gen de fapte, împrejurările concrete în care aceasta a fost

comisă, modalitatea de săvârșire, recrudescența lor, precum și atitudinea

procesuală a inculpatului.

Față de toate aceste

aspecte, se apreciază că pedeapsa stabilită de instanța de apel a fost just

individualizată, potrivit criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., corespunzând

scopului educativ-preventiv prevăzut de art. 52 C. pen., astfel că nu se

justifică reaprecierea cuantumului acesteia.

Ca atare, după

verificarea cauzei și în raport de dispozițiile art. 385

9

alin. (3) C.

proc. pen., recursul fiind nefondat, Curtea urmează a-l respinge conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și a dispune potrivit dispozitivului prezentei

decizii.

Văzând și dispozițiile

art. 192 alin. (3) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați împotriva deciziei penale

nr.

82/

A din 09

aprilie

2012 a Curții de Apel Galați, secția penală

și pentru

cauze

cu

minori

, privind pe

inculpatul

L.M.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului

L.M.

durata prevenției de

la 14

octombrie

2011

la 18

iulie

2012.

Onorariul pentru apărătorul desemnat din

oficiu, în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 18 iulie 2012.