ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3342/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată în data de 15 martie 2011, la Curtea de Apel Oradea, secția

civilă mixtă, petentul P.M.I., a solicitat îndreptarea erorilor materiale din decizia

civilă nr. 88/2008-A din 08 mai 2008, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, în sensul

menționării, la alin. ultim din pagina X și alin. (1) din pagina Y, a faptului că,

în loc de „o jumătate din aceea valoare” respectiv „o jumătate din suma acordată”,

să se treacă suma de 93.553.246 ROL, care i s-a transmis.

În motivarea cererii petentul a susținut

că deși s-au stabilit despăgubiri de 131.805.510 ROL și s-a încasat cu ordinul de

plată din 17 septembrie 1999 - 191.706.491 ROL, „din care i s-a transmis intimatului

P.M.I. 93.553.246 ROL”, aceasta nu reprezintă o jumătate din valoare, cum a reținut

instanța și astfel că solicită îndreptarea acestei erori de calcul.

În drept, s-au invocat dispozițiile

art. 281 C. proc. civ.

Prin încheierea din data de 23 mai 2011,

Curtea de Apel Oradea, secția civilă mixtă, a admis cererea formulată de petent

în contradictoriu cu intimații P.A.L., și Primăria Municipiului Oradea, a dispus

îndreaptarea erorii materiale strecurată în considerentele deciziei civile nr. 88/A

din 08 mai 2008 a Curții de Apel Oradea, în sensul că:

- în pagina X, alin. (10), rândul 7, în

loc de mențiunea „primit o jumătate” se trece „aproximativ o jumătate, respectiv

93.553.246 ROL din 191.706.491 ROL”;

- la pagina Y, alin. (2), rândul 1, în

loc de mențiunea „să ridice o jumătate din suma acordată” se trece „să ridice aproximativ

o jumătate din suma acordată, respectiv 93.553.246 ROL din 191.706.491 ROL”, menținând

celelalte aspecte.

În argumentarea soluției pronunțate, Curtea

de apel a reținut că din considerentele deciziei civile nr. 88/A din 08 mai 2008,

pagina X alin. (8), se reține că, pentru imobilul în litigiu, în baza Legii nr.

112/1995, s-au încasat despăgubiri în valoarea de 191.706.491 ROL, prin ordinul

de plată din 17 septembrie 1999, de către apelantul P.A.L., din care ulterior a

transmis intimatului P.M.I. - 93.553.246 ROL prin recipisa de consemnare din 28

septembrie 2000 prin Agenția S.V. București, la data de 30 noiembrie 2000.

Această sumă a fost încasată ca despăgubiri,

intimatului fiindu-i transmisă o parte din această sumă, respectiv 93.553.246 ROL.

Suma transmisă intimatului nu reprezintă însă o jumătate din totalul celei încasate

(191.706.491 ROL:2=95.853.245,5 ROL), ci aproximativ o jumătate, astfel că, în mod

greșit, instanța de apel a înscris în considerente mențiunea că s-a primit o jumătate

din acea valoare. Prin urmare, Curtea a reținut incidența în cauză a dispotițiilor

art. 281 alin. (1) C. proc. civ. și a dispus admiterea cererii formulate de petentul

petentul P.M.I.

Împotriva încheierii sus-mențioante a formulat

recurs reclamantul P.A.L. criticând-o pentru nelegalitate, prevalându-se în drept

de dispozițiile art. 304 pct. (5) și (9) C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs recurentul

a formulat următoarele critici:

a fost dată fără citarea părților, instanța neavând posibilitatea verificării tuturor

aspectelor.

lovită de nulitate întrucât se referă la corectarea unei inexactități dintr-o decizie

pronunțată în anul 2008, respectiv din decizia nr. 88/2008 a Curții de Apel Oradea,

reprezentând suma de 229,99 RON, care este prescrisă în raport de data solicitării

acesteia (din 1995-1996, 1995-dosarul civil nr. 3073/111/2006), „nulitatea provine

din prescripția multiplă, raportată la oricare dintre termenii de referință la o

decizie din 2008”;

potrivit dispozițiilor art. 281 alin. (1) C. proc. civ., temei al cererii, termenul

prevăzut de lege este cel pentru declararea apelului sau recursului, în cauză termenul

de recurs împotriva deciziei nr. 88/2008 a fost depășit;

cererii formulate de petent pe care o consideră abuzivă și lipsită de finalitate,

întrucât pretențiile sale au fost respinse definitiv. Apreciază că obiectul real

al cererii este redeschiderea litigiului soluționat irevocabil, ceea ce este inadmisibil,

fiind un pretext pentru provocarea unor noi complicații aberante în justiție;

Oradea, a fost soluționată irevocabil prin decizia nr. 8025/2008 a Înaltei

Curți de Casație și Justiție, aceasta a fost învestită cu formulă executorie, iar

punerea ei în executarea a început imediat în anul 2009, aceasta nemaiputând a fi

pusă în discuție sub nicio formă.

Solicită admiterea recursului, casarea

încheierii și respingerea cererii ca fiind lovită de nulitate.

Analizând recursul de față prin prisma

criticilor formulate îl constată nefondat pentru următoarele considerente:

Cu referire la prima critică privind nulitatea

încheierii atacate pentru lipsa citării părților, se reține că prin demersul judiciar

petentul P.M.I. a învestit instanța de judecată cu o cerere de îndreptare a erorii

materiale, formulată în temeiul art. 281 alin. (1) C. proc. civ.

Art. 281 alin. (1) C. proc. civ. prevede

faptul că, erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea, susținerile părților

sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri,

pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.

Potrivit alin. (2) al textului de lege

menționat „instanța se pronunță prin încheiere dată în camera de consiliu; părțile

vor fi citate numai dacă instanța socotește că este necesar să dea anumite lămuriri”.

Prin urmare, contrar susținerii recurentului,

Curtea de apel a făcut o corectă aplicarea a normei de procedură, întrucât în ipoteza

prevăzută de art. 281 alin. (1) C. proc. civ. citarea părților nu este obligatore

și, în consecință, recurentului nu i s-a produs vreo vătămare în sensul art. 105

alin (2) C. proc. civ., cum eronat susține acesta, în speță, nefiind incident motivul

de casare prevăzut de art. 304 pct. (5) C. proc. civ.

Prin susținerile de la pct. 2 și 4 din

memoriul de recurs, recurentul aduce, în fapt, critici cererii adresată instanței

de către intimat și nu încheierii atacate cu recurs.

Potrivit cerințelor art. 302

1

C. proc. civ., condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea

greșelilor anume imputate prin indicarea dispozițiilor legale pretins nerespectate

de instanță, și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de

art. 304 pct. (1)-(9) C. proc. civ., or, în speță, criticile cu referire la nulitatea

cererii formulate de intimat, caracterul abuziv, și lipsa finalității acesteia nu

permit controlul de legaliate, sancțiunea fiind neanalizara lor.

Referitor la criticile (pct. 3, 5), privind

invocarea tardivității cererii, a forței executorii a hotărârii îndreptate și a

puterii de lucru judecat a acesteia, Înalta Curte le constată nefondate, întrucât,

o astfel de cerere întemeiată pe dispozițiile art. 281 alin. (1) C. proc. civ. nu

este supusă unei condiții imperative referitoare la termenul în care poate fi formulată,

iar împrejurarea că hotărârea ce face obiectul acestei cereri a rămas irevocabilă

și s-a început executarea nu are relevanță asupra soluționării cererii, dispozițiile

art. 281 C. proc. civ. nefăcând o astfel de distincție.

Pentru aceste considerente, Înalta

Curte constată că motivele de recurs nu întrunesc cerințele art. 304 pct. (5) și

(9) C. proc. civ., iar în aplicarea art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge

recursul declarat de reclamant, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat

de reclamantul P.A.L. împotriva încheierii din 23 mai 2011 a Curții de Apel Oradea,

secția civilă mixtă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15

mai 2012.