ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4344/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei. 1. Obiectul acțiunii. Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Alba, secția civilă, reclamanții P.E.

și R.M., în contradictoriu cu pârâții Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Județean Alba, Prefectura Județului Alba, Comisia Județeană Alba de aplicare a Legii nr. 10/2001 și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, au solicitat: - obligarea Statului Român în solidar cu pârâții Consiliul Județean Alba, Prefectura Județului Alba, Comisia Județeană de Aplicare a Legii nr. 10/2001 și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților la plata către reclamanții a sumei de 20.000.000 euro cu titlu de despăgubiri din care 19.985.000 euro pierderea dreptului de folosință și a dreptului de proprietate asupra imobilelor nerestituite în mod abuziv, la plata sumei de 10.000 euro cu titlu de daune morale, pentru suferințele grave și incomensurabile suferite și suma de 5.000 euro cu titlu de cheltuieli efectuate până în acest moment ca urmare a încălcării drepturilor reclamanților; - obligarea Statului Român în solidar cu pârâții Consiliul Județean Alba, Prefectura Județului Alba, Comisia Județeană de Aplicare a Legii 10/2001 și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților la plata către reclamanți a sumei de 10.000 euro/an pentru lipsirea de folosință a imobilelor, cu începere de la data de 2 noiembrie 2001, data formulării notificărilor nr. 31/2001 și nr. 447/2001,

până la data de 12 septembrie 2006 (data emiterii Deciziei AVAS nr. 287/2006) și de la această dată, până la cuantificarea sumei datorate, la despăgubiri echivalente cu dobânda legală pentru suma datorată. 2. Hotărârea Tribunalului Alba. Prin sentința nr. 1691 din 25 noiembrie 2009 Tribunalul Alba, secția civilă a admis excepția de necompetență materială invocata de pârâta A.N.R.P. și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această hotărâre Tribunalul a reținut că printre pârâții chemați în judecată se află și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, că litigiul vizează aplicarea dispozițiilor cuprinse în Titlul VII din Legea nr. 247/2005, că procedura acordării despăgubirilor reglementată se finalizează prin emiterea unei decizii de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor care este cenzurabilă în fața instanțelor de contencios administrativ. 3. Hotărârea Curții de Apel Alba-Iulia.

Prin sentința nr. 79/F/CA din 23 martie 2010, Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale invocată de reclamanți și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Alba, secția civilă, reținând următoarele: Necompetența materială este fixată de legiuitor în funcție de obiectul cererii și nu de calitatea părților din proces, fiind bine cunoscut că instituțiile publice ale statului pot intra atât în raporturi juridice de autoritate (de drept public) cât și în raporturi juridice de drept privat, litigiile decurgând din acestea având competențe diferite. Obiectul cererii reclamanților, așa cum a fost explicitat și precizat prin mandatarul lor convențional, este o acțiune în pretenții având ca temei răspunderea civilă delictuală a autorităților publice, vinovate în opinia reclamanților, de nesatisfacerea dreptului lor la proprietate.

Din această perspectivă, concluzionează Curtea de Apel, litigiul este civil, neavând nici un element de drept public, fiind în competența Tribunalului, după câtimea pretențiilor, conform art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ. Constatându-se ivirea conflictului negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru pronunțarea regulatorului de competență, potrivit art. 22 din C. proc. civ. II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanță ce va pronunța regulatorul de competență. 1. Competența materială a instanțelor judecătorești este dată în principal de obiectul cererii și valoarea acesteia. 2. În speță, reclamanții au solicitat de la anumite autorități ale statului, plata unor despăgubiri pentru nesoluționarea cererilor referitoare la dreptul lor de proprietate.

Reclamanții au arătat în mod neechivoc că acțiunea promăvată se întemeiază pe răspunderea civilă delictuală a autorităților statului. În acest mod, rezultă că este exclusă competența instanțelor de contencios administrativ, nefiind îndeplinite condițiile impuse de art. 1 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată. 3. Reclamanții nu au chemat în judecată Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și nu au solicitat obligarea acesteia să emită titlul de despăgubire – hotărârea întemeiată pe dispozițiile titlul VII din Legea nr. 247/2005. Se mai reține că reclamanții nu s-au plâns de neemiterea titlului de plată de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților – procedură administrativă prevăzută în același titlu VII din Legea nr. 247/ 2005, pentru a antrena competența instanței de contencios administrativ.

4. Față de acestea, văzând că obiectul acțiunii formulate de reclamanți este constituit din pretenții întemeiate pe răspunderea civilă delictuală a părților, urmează ca în temeiul art. 22 C. proc. civ. coroborat cu art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ., să se stabilească competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba – Secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții P.E. și R.M., în contradictoriu cu pârâții Statul Român – reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Județean Alba, Prefectura Județului Alba, Prefectura Județului Alba – Comisia Județeană de aplicare a Legii nr. 10/2001 și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în favoarea Tribunalului Alba, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 octombrie 2010.