ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4344/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin cererea înregistrată

inițial pe rolul Tribunalului Alba, secția civilă, reclamanții P.E. și R.M., în

contradictoriu cu pârâții Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul

Județean Alba, Prefectura Județului Alba, Comisia Județeană Alba de aplicare a Legii

nr. 10/2001 și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, au solicitat:

- obligarea Statului Român

în solidar cu pârâții Consiliul Județean Alba, Prefectura Județului Alba, Comisia

Județeană de Aplicare a Legii nr. 10/2001 și Autoritatea Națională pentru Restituirea

Proprietăților la plata către reclamanții a sumei de 20.000.000 euro cu titlu de

despăgubiri din care 19.985.000 euro pierderea dreptului de folosință și a dreptului

de proprietate asupra imobilelor nerestituite în mod abuziv, la plata sumei de 10.000

euro cu titlu de daune morale, pentru suferințele grave și incomensurabile suferite

și suma de 5.000 euro cu titlu de cheltuieli efectuate până în acest moment ca urmare

a încălcării drepturilor reclamanților;

- obligarea Statului Român

în solidar cu pârâții Consiliul Județean Alba, Prefectura Județului Alba, Comisia

Județeană de Aplicare a Legii 10/2001 și Autoritatea Națională pentru Restituirea

Proprietăților la plata către reclamanți a sumei de 10.000 euro/an pentru lipsirea

de folosință a imobilelor, cu începere de la data de 2 noiembrie 2001, data formulării

notificărilor nr. 31/2001 și nr. 447/2001, până la data de 12 septembrie 2006 (data

emiterii Deciziei AVAS nr. 287/2006) și de la această dată, până la cuantificarea

sumei datorate, la despăgubiri echivalente cu dobânda legală pentru suma datorată.

Alba.

Prin sentința nr. 1691

din 25 noiembrie 2009 Tribunalul Alba, secția civilă a admis excepția de necompetență

materială invocata de pârâta A.N.R.P. și a declinat competența de soluționare a

cauzei în favoarea Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ

și fiscal.

Pentru a pronunța această

hotărâre Tribunalul a reținut că printre pârâții chemați în judecată se află și

Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, că litigiul vizează aplicarea

dispozițiilor cuprinse în Titlul VII din Legea nr. 247/2005, că procedura acordării

despăgubirilor reglementată se finalizează prin emiterea unei decizii de către Comisia

Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor care este cenzurabilă în fața instanțelor

de contencios administrativ.

Apel Alba-Iulia.

Prin sentința nr. 79/F/CA

din 23 martie 2010, Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și

fiscal a admis excepția necompetenței materiale invocată de reclamanți și a declinat

competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Alba, secția civilă, reținând

următoarele:

Necompetența materială

este fixată de legiuitor în funcție de obiectul cererii și nu de calitatea părților

din proces, fiind bine cunoscut că instituțiile publice ale statului pot intra atât

în raporturi juridice de autoritate (de drept public) cât și în raporturi juridice

de drept privat, litigiile decurgând din acestea având competențe diferite.

Obiectul cererii reclamanților,

așa cum a fost explicitat și precizat prin mandatarul lor convențional, este o acțiune

în pretenții având ca temei răspunderea civilă delictuală a autorităților publice,

vinovate în opinia reclamanților, de nesatisfacerea dreptului lor la proprietate.

Din această perspectivă,

concluzionează Curtea de Apel, litigiul este civil, neavând nici un element de drept

public, fiind în competența Tribunalului, după câtimea pretențiilor, conform

art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ.

Constatându-se ivirea

conflictului negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație

și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru pronunțarea regulatorului

de competență, potrivit art. 22 din C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei

Curți de Casație și Justiție, instanță ce va pronunța regulatorul de competență.

a instanțelor judecătorești este dată în principal de obiectul cererii și valoarea

acesteia.

au solicitat de la anumite autorități ale statului, plata unor despăgubiri pentru

nesoluționarea cererilor referitoare la dreptul lor de proprietate.

Reclamanții au arătat

în mod neechivoc că acțiunea promăvată se întemeiază pe răspunderea civilă delictuală

a autorităților statului.

În acest mod, rezultă

că este exclusă competența instanțelor de contencios administrativ, nefiind îndeplinite

condițiile impuse de art. 1 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată.

în judecată Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și nu au solicitat

obligarea acesteia să emită titlul de despăgubire – hotărârea întemeiată pe dispozițiile

titlul VII din Legea nr. 247/2005.

Se mai reține că reclamanții

nu s-au plâns de neemiterea titlului de plată de către Autoritatea Națională pentru

Restituirea Proprietăților – procedură administrativă prevăzută în același titlu

VII din Legea nr. 247/ 2005, pentru a antrena competența instanței de contencios

administrativ.

că obiectul acțiunii formulate de reclamanți este constituit din pretenții întemeiate

pe răspunderea civilă delictuală a părților, urmează ca în temeiul art. 22 C.

proc. civ. coroborat cu art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ., să se stabilească competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba – Secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei privind pe reclamanții P.E. și R.M., în contradictoriu cu

pârâții Statul Român – reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Județean

Alba, Prefectura Județului Alba, Prefectura Județului Alba – Comisia Județeană de

aplicare a Legii nr. 10/2001 și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților,

în favoarea Tribunalului Alba, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 14 octombrie 2010.