ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

Sursă originală

ÎCCJ 10.06.2013

ÎCCJ, Decizia nr. 12/2013

HOTĂRÂRE

10.06.2013

CAMERĂ

other

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Decizia nr. 12/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

Completul competent să judece recursul în interesul legii

Decizie nr. 12/2013

din 10/06/2013

Dosarul nr. 9/2013

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 458 din 24/07/2013

Livia Doina Stanciu

- președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele completului

Lavinia Curelea

- președintele Secției I civile

Roxana Popa

- președintele delegat al Secției a II-a civile

Ionel Barbă

- președintele Secției de contencios administrativ și fiscal

Corina Michaela Jîjîie

- președintele Secției penale

Romanița Vrînceanu

- judecător la Secția I civilă

Paula C. Pantea

- judecător la Secția I civilă

Mihaela Tăbârcă

- judecător la Secția I civilă

Andreia Liana Constanda

- judecător la Secția I civilă, judecător-raportor

Florentin Sorin Drăguț

- judecător la Secția I civilă

Alina Sorinela Macavei

- judecător la Secția I civilă

Minodora Condoiu

- judecător la Secția a II-a civilă

Adriana Chioseaua

- judecător la Secția a II-a civilă

Tatiana Gabriela Năstase

- judecător la Secția a II-a civilă, judecător-raportor

Nela Petrișor

- judecător la Secția a II-a civilă

Carmen Trănica Teau

- judecător la Secția a II-a civilă

Marian Budă

- judecător la Secția a II-a civilă

Eugenia Marin

- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal, judecător-raportor

Niculae Măniguțiu

- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Dana Iarina Vartires

- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Carmen Sîrbu

- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Carmen Maria Ilie

- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Gheorghița Luțac

- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Simona Cristina Neniță

- judecător la Secția penală

Ioana Bogdan

- judecător la Secția penală

Completul competent

să

judece recursul în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 9/2013

este

legal constituit conform dispozițiilor art.

516 alin.

(2)

din

Codul de procedură civilă și art.

alin.

(2)

lit

. b)

din

Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

Ședința completului

este

prezidată de doamna judecător Livia Doina Stanciu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

este

reprezentat de doamna Antonia Eleonora Constantin, procuror-șef adjunct.

La ședința de judecată participă domnul Aurel Segărceanu, magistrat-asistent în cadrul Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, desemnat în conformitate cu dispozițiile art. 27

din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă

Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.

14 și art.

20 alin.

(1) - (3) din Legea nr.

146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, și a dispozițiilor art.

și

12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.

146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr.

760/C/1999, cu referire la timbrarea cererilor pentru încuviințarea executării silite, atunci când prin aceeași cerere se solicită încuviințarea executării silite pentru mai multe titluri executorii și atunci când cererea

este

formulată de mai mulți creditori ori împotriva mai multor debitori, în baza unui singur titlu executoriu.

Magistratul-asistent a prezentat referatul cu privire la obiectul recursului în interesul legii

formează obiectul Dosarului nr.

9/2013 aflat pe rolul completului de judecată, arătând că prin raportul întocmit în cauză se propune recalificarea obiectului recursului în interesul legii, sub aspectul ipotezei referitoare la "interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.

14 din Legea nr.

146/1997 și art.

11 din Normele metodologice pentru aplicarea acestei legi, aprobate prin Ordinul nr. 760/C din 22 aprilie 1999 al ministrului justiției", în sensul că acesta privește "modul de timbrare a cererii de încuviințare a executării silite, în situațiile pluralității de creditori și/sau de titluri executorii, în aplicarea art. 3 lit. o)

din

Legea nr.

146/1997, cu referire la art.

373

din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările și completările ulterioare, ori, după caz, la art. 665 din Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare", urmând a fi menținut în ceea

privește cea de-a doua ipoteză, referitoare la "aplicarea dispozițiilor art. 12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.

146/1997, aprobate prin Ordinul nr.

760/C din 22 aprilie 1999 al ministrului justiției, în ceea ce privește modul de timbrare a cererii de încuviințare

executării silite în situația formulării cererii de către mai mulți creditori".

Doamna judecător Livia Doina Stanciu, președintele completului de judecată, a învederat necesitatea ca, în prealabil, reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să își precizeze poziția cu privire la propunerea de recalificare a obiectului recursului în interesul legii, formulată de judecătorii-raportori.

Având cuvântul cu privire la acest aspect, reprezentantul procurorului general, doamna procuror Antonia Eleonora Constantin, a precizat că este de acord cu propunerea de recalificare a obiectului recursului în interesul legii, întrucât, așa cum corect s-a evidențiat și în raportul întocmit în cauză, elementul-cheie în problema supusă dezbaterii îl constituie modalitatea de timbrare a cererii de încuviințare a executării silite atunci când prin aceeași cerere se solicită executarea mai multor titluri executorii.

Doamna judecător Livia Doina Stanciu, președintele completului de judecată, constatând că nu mai există alte chestiuni prealabile sau excepții, a acordat cuvântul reprezentantului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru susținerea recursului în interesul legii, astfel cum acesta a fost recalificat.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut recursul în interesul legii, astfel cum a fost formulat și motivat în scris, și a solicitat admiterea acestuia ca urmare a constatării existenței unei jurisprudențe neunitare cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.

3 lit. o)

din

Legea nr.

146/1997, cu modificările și completările ulterioare, cu referire la art.

373

din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările și completările ulterioare, ori, după caz, la art. 665 din Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.

134/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a dispozițiilor art.

12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.

146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr.

760/C/1999, în ceea

privește modul de timbrare a cererii de încuviințare a executării silite în situațiile pluralității de creditori și/sau de titluri executorii.

Președintele completului de judecată, doamna judecător Livia Doina Stanciu, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată

rămas în pronunțare asupra recursului în interesul legii.

ÎNALTA CURTE,

deliberând

asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

Problema de drept care a generat practica neunitară

Recursul în interesul legii, în forma inițială, vizează interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.

14 și art.

20 alin.

(1) - (3) din Legea nr.

146/1997, cu modificările și completările ulterioare, și a dispozițiilor art.

și

12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.

146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr.

este

formulată de mai mulți creditori ori împotriva mai multor debitori, în baza unui singur titlu executoriu.

Dispozițiile legale și normative vizate sunt următoarele:

Art. 14 din Legea nr. 146/1997, cu modificările și completările ulterioare:

"Când o acțiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel."

Art.

20 alin.

(1) - (3) din Legea nr. 146/1997, cu modificările și completările ulterioare:

"(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.

(2) Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanța

pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. În cazul când se micșorează valoarea pretențiilor formulate în acțiune sau în cerere, după

a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea inițială, fără a se ține seama de reducerea ulterioară.

(3) Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii."

Art. 11 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.

146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr.

760/C/1999:

"Când o acțiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, dintre care unele evaluabile și altele neevaluabile în bani, taxa judiciară de timbru se datorează distinct pentru fiecare capăt de cerere, după natura lui, cu excepția cazurilor în care, prin lege, se prevede altfel."

Art. 12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.

146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr.

760/C/1999:

"În cazul cererilor sau al acțiunilor introduse în comun de mai multe persoane pentru același obiect ori când obiectul

este

un drept sau o obligație comună, taxa judiciară de timbru se datorează în solidar."

Examenul jurisprudențial

Prin recursul în interesul legii se arată că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale și normative citate, referitoare la taxele judiciare de timbru, în acele situații în care printr-o singură cerere cuprinzând mai multe capete de cerere s-a solicitat încuviințarea executării silite pentru mai multe titluri executorii, precum și în situațiile de pluralitate de creditori sau debitori.

Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești

3.1. Unele instanțe de judecată, fără motivare, au considerat că se datorează o singură taxă judiciară de timbru, în cuantumul prevăzut de art. 3 lit. o)

din

Legea nr. 146/1997, cu modificările și completările ulterioare, putându-se deduce din conținutul hotărârilor pronunțate că, în această orientare jurisprudențială, instanțele s-au considerat învestite cu un singur capăt de cerere având ca obiect încuviințarea executării silite, indiferent de numărul titlurilor executorii pe temeiul cărora s-a solicitat încuviințarea urmăririi, indicate în cerere, precum și de numărul părților din raportul juridic obligațional reflectat de titluri.

3.2. Dimpotrivă, alte instanțe au considerat că se impune plata unor taxe judiciare de timbru distincte în situații complexe, după cum urmează:

- în situația în care executorul judecătoresc sau bancar a indicat în cerere mai multe titluri executorii, instanțele au apreciat că sunt sesizate cu cereri diferite, corespunzător numărului de titluri executorii, cumulate într-o unică cerere de încuviințare a executării silite; în consecință, s-a stabilit în sarcina creditorului/creditorilor plata unei taxe judiciare de timbru în cuantum de câte 10 lei pentru fiecare titlu executoriu, fără a se face vreo distincție din perspectiva numărului creditorilor și/sau al debitorilor și nici a raporturilor dintre aceștia;

existat instanțe care au apreciat că sunt învestite cu cereri diferite chiar în situația în care s-a solicitat încuviințarea executării silite în baza unui singur titlu executoriu;

- au fost pronunțate, de asemenea, hotărâri judecătorești, toate ale aceleiași instanțe, din care rezultă că, în cazul unui creditor care tinde la valorificarea drepturilor recunoscute prin unul și același titlu executoriu, împotriva mai multor debitori, taxa judiciară de timbru este datorată în considerarea fiecărui debitor în parte.

Este de menționat că nu s-

identificat nicio hotărâre pronunțată într-o cauză cu pluralitate de creditori și, concomitent, de debitori.

Opinia procurorului general

Procurorul general a considerat că instanțele de judecată au soluționat în mod neunitar problema timbrajului aferent cererii de încuviințare

executării silite întemeiate pe mai multe titluri executorii și a sancțiunii aplicabile, considerând că aceste chestiuni relevă interpretarea și aplicarea diferită a dispozițiilor art.

14, respectiv art.

20 alin.

(2)

și

(3) din Legea nr.

146/1997, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor art.

12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.

146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr.

760/C/1999.

În esență, procurorul general susține că, atunci când prin aceeași cerere se solicită încuviințarea executării silite a mai multor titluri executorii, taxa judiciară de timbru în cuantumul prevăzut de art.

3 lit. o)

din

acest act normativ se datorează pentru fiecare capăt de cerere privind încuviințarea executării silite a unui titlu executoriu, atât în situația pluralității de creditori, cât și în situația pluralității de debitori.

În privința sancțiunii prevăzute de art.

20 alin.

(3)

din

Legea nr.

146/1997, cu modificările și completările ulterioare, procurorul general consideră că neîndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de timbru pentru unele dintre capetele de cerere până la termenul stabilit de instanță în acest scop atrage anularea capetelor de cerere netimbrate, urmând a fi examinate pe fond capetele de cerere timbrate corespunzător.

Raportul asupra recursului în interesul legii

Raportul cuprinde soluțiile date de instanțele judecătorești problemei de drept și argumentele pe care se fundamentează acestea și constată că problema de drept în discuție nu se regăsește în doctrina și jurisprudența Curții Constituționale și nici a Înaltei Curți de Casație și Justiție, deoarece litigiile cu acest obiect nu intră în competența de soluționare a instanței supreme.

În raport se apreciază că se impune recalificarea obiectului recursului în interesul legii, sub aspectul ipotezei referitoare la "interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.

14 din Legea nr.

146/1997 și art.

din

Legea nr.

146/1997, cu referire la art.

373

Cod procedură civilă 1865, după caz, art.

665 NCPC", urmând a fi menținut în ceea

privește cea de-a doua ipoteză, referitoare la "aplicarea dispozițiilor art. 12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.

146/1997, aprobate prin Ordinul nr.

760/C din 22 aprilie 1999 al ministrului justiției, în ceea ce privește modul de timbrare a cererii de încuviințare

executării silite în situația formulării cererii de către mai mulți creditori".

În acest sens se arată, în esență, că din cuprinsul sesizării și al hotărârilor judecătorești atașate nu rezultă o practică neunitară în ceea ce privește împrejurarea că fiecare cerere de încuviințare a executării silite, precum orice cerere adresată instanței, trebuie timbrată - principiu ce rezultă din prevederile art.

1 din Legea nr.

146/1997, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești [

. ..]

sunt

supuse taxelor judiciare de timbru.

", precum și în situația pluralității de debitori.

În ceea ce privește sancțiunea nulității, aplicabilă în cazul timbrării unuia dintre capetele de cerere principale și al netimbrării celorlalte capete de cerere principale, se consideră că această problemă de drept are un caracter general, nefiind proprie materiei încuviințării executării silite, întrucât se întâlnește ori de câte ori o cerere principală sau incidentală cumulează mai multe capete de cerere principale. În acest caz, se arată în raport, s-ar impune

examen jurisprudențial în toate materiile, nu numai în cel al încuviințării executării silite, urmată de o sesizare corespunzătoare a Înaltei Curți.

Raportul propune

proiect de soluție de admitere a recursului în interesul legii, astfel cum a fost reconsiderat prin recalificarea obiectului acestuia, în sensul că "În aplicarea dispozițiilor art. 3 lit. o)

din

Legea nr.

146/1997, cu referire la art.

373

Cod de procedură civilă 1865 sau, după caz, la art. 665 din Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cererea de încuviințare

executării silite se timbrează în funcție de numărul de titluri executorii supuse verificării de către instanța de executare", iar "Dispozițiile art. 12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.

146/1997, aprobate prin Ordinul nr.

760/C din 22 aprilie 1999 al ministrului justiției, se aplică cererii de încuviințare

executării silite formulate în baza unui titlu executoriu de către mai mulți creditori aflați într-un raport de indivizibilitate sau de solidaritate".

Înalta Curte

Înalta Curte a fost învestită, pe calea recursului în interesul legii, în forma reconsiderată, prin recalificarea obiectului acestuia, așa cum rezultă din cele

precedă, cu pronunțarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 3 lit. o)

din

Legea nr.

146/1997, cu modificările și completările ulterioare, cu referire la art.

373

din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările și completările ulterioare, ori, după caz, la art. 665 din Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.

134/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a dispozițiilor art.

12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.

146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr.

760/C/1999, în ceea

privește modul de timbrare a cererii de încuviințare a executării silite în situațiile pluralității de creditori și/sau de titluri executorii.

Practica neunitară a fost generată de semnificația diferită acordată de către instanțe noțiunii de "cerere de încuviințare

executării silite" din cuprinsul art. 3 lit. o)

din

Legea nr. 146/1997, cu modificările și completările ulterioare, în diferite situații particulare

presupun fie un singur titlu executoriu, fie mai multe asemenea titluri, însă întotdeauna un raport obligațional complex, constând într-o pluralitate de creditori.

În funcție de interpretarea dată acestei noțiuni, instanțele au stabilit în mod corespunzător timbrajul aferent, limitându-se la o singură taxă judiciară de timbru, respectiv mai multe asemenea taxe, corespunzător numărului de pretenții identificabile în cuprinsul unui act procedural unic.

Din hotărârile judecătorești invocate în recursul în interesul legii reiese faptul că, în practică, executorul judecătoresc solicită instanței, printr-un act procedural unic, încuviințarea executării silite în baza mai multor titluri executorii ori a unui singur titlu executoriu, cu obligații complexe (în hotărârile atașate - doar cu pluralitate de creditori).

Nu constituie obiectul prezentei sesizări

Înaltei Curți determinarea corectei soluționări a tuturor acestor pretenții în același dosar al instanței ori a necesității disjungerii lor și a formării de dosare separate.

De altfel, procurorul general a invocat o singură hotărâre din care rezultă că instanța de executare a disjuns cererile aceluiași creditor împotriva mai multor debitori, toate celelalte 80 de hotărâri reflectând soluționarea în același dosar a tuturor pretențiilor. Înfățișarea acelei hotărâri a avut drept scop relevarea modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, și nu a unei practici neunitare în ceea

privește soluționarea împreună sau separată a pretențiilor creditorilor în ipotezele date.

Înalta Curte va porni așadar de la premisa că practica neunitară a fost generată de modul de stabilire a timbrajului în cazul unui act procedural unic conținând solicitarea de încuviințare a executării silite în baza mai multor titluri executorii, cu același creditor și debitor ori cu pluralitate de creditori ori a unui singur titlu executoriu, ce conține obligații complexe.

Toate hotărârile judecătorești atașate recursului în interesul legii sunt pronunțate anterior intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă, însă problemele de drept în discuție sunt actuale și în condițiile noii reglementări, prevederile legale relevante (art. 373

din vechiul cod, respectiv art. 665 din noul cod) având un conținut similar și aplicându-se potrivit art. 24 din noul Cod de procedură civilă și art. 3 din Legea nr.

76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.

134/2010 privind Codul de procedură civilă.

În aplicarea prevederilor art.

663-665 din Codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cererea de executare silită se depune de către creditor, personal sau prin reprezentant, la biroul executorului judecătoresc competent potrivit legii, care o înregistrează și procedează la deschiderea unui dosar de executare.

Executorul judecătoresc solicită instanței de executare încuviințarea executării silite, sens în care înaintează, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, cererea de executare și titlul executoriu.

Instanța de executare examinează, printre altele, dacă înscrisul indicat reprezintă titlu executoriu în sensul art.

632-640 din noul cod, procedând, după caz, la încuviințarea executării silite sau la respingerea cererii de încuviințare

executării silite.

Din prevederile legale menționate rezultă intenția legiuitorului de a raporta procedura încuviințării urmăririi silite la titlul

a generat un raport juridic obligațional și pe baza căruia se solicită încuviințarea instanței în acest sens, însemnând că numărul titlurilor executorii este relevant în determinarea numărului de cereri de încuviințare adresate instanței, implicit în stabilirea taxei judiciare de timbru datorate.

Se identifică atâtea cereri câte titluri executorii se invocă.

Acest criteriu este explicabil prin faptul că existența titlului executoriu permite creditorului să solicite instanței aprobarea urmăririi silite, dreptul de a sesiza în acest fel instanța fiind o componentă esențială a dreptului creditorului la acțiune, respectiv de a reclama protecția dreptului subiectiv (în acest sens, V. M. Ciobanu, Tratat teoretic și practic de procedură civilă, Teoria generală, vol. I, Editura Național, București, 1996, p. 251-260). Chiar dacă dreptul de a solicita încuviințarea executării silite este un element al dreptului subiectiv - în cauză, dreptul de creanță recunoscut prin titlul executoriu - el rămâne distinct de acesta și nu ar putea fi valorificat în absența unui titlu executoriu (V. M. Ciobanu, op. cit., p. 253).

Pe de altă parte, obiectul cererii de încuviințare a executării silite - în sensul de pretenție concretă dedusă judecății - nu se poate confunda cu obiectul executării silite, reprezentat de însăși obligația rezultată din titlul executoriu sau, după caz, bunurile din patrimoniul debitorului [în acest sens, S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, Drept procesual civil, Executarea silită, vol. I, Editura Lumina Lex, București, 1996, p. 195, și Noul Cod de procedură civilă, Comentariu pe articole (colectiv), vol. II, Editura Hamangiu, 2013, p. 222, de unde rezultă că "obiectul executării silite are o semnificație diferită, în funcție de modalitatea de executare, respectiv executarea directă (în natură) sau indirectă (prin echivalent)"]. Ceea

pretinde creditorul este obținerea aprobării pentru efectuarea celorlalte acte de executare (a creanței sau a bunurilor debitorului), raportându-se la însuși titlul executoriu.

Aceste considerații pornesc de la premisa că

titlu executoriu generează un raport juridic execuțional stabilit, ca regulă, între un creditor și debitorul său (situația de excepție fiind aceea a pluralității de creditori).

Rațiunea unui raport juridic execuțional

implică doar două părți rezidă în caracterul unipatrimonial al executării silite, fiind supuse urmăririi bunurile unei anumite persoane, independent de împrejurarea că același titlu executoriu menționează mai mulți debitori ai aceluiași creditor (în acest sens, S. Zilberstein. V. M. Ciobanu, op. cit., p. 49).

Față de cele expuse rezultă că accepțiunea comună a noțiunii de "cerere de încuviințare a executării silite"

este

întrunită în ipoteza unui creditor și a unui debitor pentru una sau mai multe creanțe rezultând din același titlu executoriu. Numărul creanțelor unui creditor împotriva aceluiași debitor dintr-un titlu

este

, practic, nerelevant, cât timp raportul execuțional, după cum s-a arătat, este distinct de raportul juridic obligațional ce conține fiecare creanță recunoscută prin titlul executoriu.

În raport cu această semnificație, în situația mai multor titluri executorii invocate de către un creditor împotriva aceluiași debitor sau a debitorului din fiecare titlu executoriu, în condițiile arătate anterior, este vorba despre cereri de sine stătătoare, corespunzător fiecărui titlu executoriu, care ar putea fi înregistrate la instanță în dosare separate.

Întrucât cererile nu au fost însă formulate distinct, ci printr-un act procedural unic, se constată că o asemenea situație evocă ipoteza unei cereri cu mai multe capete principale de cerere, astfel cum

este

descrisă în art.

30 alin.

(1)

3) din Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare:

"(1) Oricine are o pretenție împotriva unei alte persoane ori urmărește soluționarea în justiție a unei situații juridice are dreptul

să

facă o cerere înaintea instanței competente.

(2) Cererile în justiție sunt principale, accesorii, adiționale și incidentale.

(3) Cererea principală

este

cererea introductivă de instanță.

Ea poate cuprinde atât capete de cerere principale, cât și capete de cerere accesorii."

Aceste dispoziții generale, prevăzute în cartea I a noului cod, sunt aplicabile și procedurii necontencioase, cum

este

aceea a încuviințării executării silite [conform Noul Cod de procedură civilă.

Comentariu pe articole (colectiv), vol. II, Editura Hamangiu, 2013, p. 3].

Este de precizat că vechiul Cod de procedură civilă nu conține o descriere a situației unei cereri cu mai multe capete de cerere, însă aceasta a fost unanim acceptată, în doctrină și practica judiciară, în modalitatea în care se regăsește în noul cod.

Se constată că au procedat corect instanțele care au identificat, în ipoteza cererii de încuviințare

executării silite formulate de un creditor pe baza mai multor titluri executorii, cu același debitor, mai multe pretenții suprapuse într-o cerere unică, indiferent dacă au făcut sau nu trimitere expresă la prevederile art. 14 din Legea nr.

146/1997, cu modificările și completările ulterioare.

Ca atare, fiecare capăt principal de cerere trebuie timbrat distinct cu taxa judiciară de timbru prevăzută de art.

3 lit. o)

din

Legea nr.

146/1997, cu modificările și completările ulterioare.

În situația mai multor creditori împotriva aceluiași debitor, pe baza unui singur titlu executoriu, problema timbrajului trebuie rezolvată din perspectiva dispozițiilor art.

12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.

146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr.

760/C/1999, care prevăd că "în cazul cererilor sau al acțiunilor introduse în comun de mai multe persoane pentru același obiect ori când obiectul

este

un drept sau o obligație comună, taxa judiciară de timbru se datorează în solidar".

În doctrină s-a acceptat că o situație de excepție de la regula raportului juridic bilateral în faza executării silite

este

aceea a pluralității de creditori, atunci când mai mulți titulari ai unei creanțe rezultate din același titlu executoriu urmăresc un debitor comun. În acest caz, este întrunită situația de coparticipare procesuală activă, toți creditorii urmăritori putând iniția împreună formele de executare a debitorului (S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, op. cit., p. 63).

Ca atare,

este

posibilă coparticiparea procesuală activă și în cazul cererii de încuviințare a executării silite.

Cu toate acestea, chiar și în situația dată, trebuie făcută distincție prin prisma naturii obligației stabilite prin titlul executoriu, deoarece

norma

specială vizând timbrajul se aplică doar dacă cererea cu pluralitate de creditori are același obiect ori când obiectul este un drept sau o obligație comună.

În conformitate cu prevederile art.

1.422 alin.

(2)

din

noul Cod civil, "Obligația este divizibilă între mai mulți creditori atunci când fiecare dintre aceștia nu poate să ceară de la debitorul comun decât executarea părții sale din creanță".

Art.

1.425 din noul Cod civil reglementează efectele obligației indivizibile, în alin.

(2) prevăzându-se că "Fiecare dintre debitori sau dintre moștenitorii acestora poate fi constrâns separat la executarea întregii obligații și, respectiv, fiecare dintre creditori sau dintre moștenitorii acestora poate cere executarea integrală".

De asemenea, art.

1.434 alin.

(1)

din

noul Cod civil prevede că "Obligația solidară conferă fiecărui creditor dreptul de a cere executarea întregii obligații. ..".

Toate prevederile citate din noul Cod civil își găsesc

corespondent în dispozițiile vechiului cod.

Se observă că, în cazul obligațiilor divizibile între mai mulți creditori, spre deosebire de cele indivizibile și solidare, fiecare creditor în parte poate cere separat executarea părții sale din creanță, ceea ce înseamnă că se stabilesc raporturi juridice obligaționale distincte între fiecare creditor și debitorul comun.

Numărul de raporturi juridice obligaționale dintr-un titlu executoriu depinde de natura obligației, numărul raporturilor juridice cu același debitor fiind egal cu numărul creditorilor.

Situația dată poate fi asimilată cu cea a unui număr de titluri executorii egal cu numărul creditorilor, neavând relevanță faptul că fiecare creanță

este

recunoscută prin același înscris.

Aceasta înseamnă că cererea de încuviințare a executării silite făcută în baza aceluiași titlu executoriu nu are, de această dată, același obiect și nici nu reflectă o obligație comună, caz în care nu sunt aplicabile dispozițiile art. 12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.

146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr.

760/C/1999.

În această situație, fiecare creditor

este

titularul unei cereri distincte de încuviințare a executării silite, pe care trebuie să o timbreze separat, în conformitate cu art. 3 lit. o)

din

Legea nr.

146/1997, cu modificările și completările ulterioare.

Aceeași soluție

este

aplicabilă și în ipoteza mai multor creditori care opun câte o creanță distinctă aceluiași debitor, rezultată din același titlu executoriu.

Prevederile art.

12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.

146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr.

760/C/1999, sunt așadar aplicabile doar în situația obligațiilor indivizibile și solidare între creditori, născute în baza unui titlu executoriu, caz în care creditorii aflați într-un raport de indivizibilitate sau solidaritate datorează o singură taxă judiciară de timbru.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art.

517, cu referire la art.

514 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

În numele legii

D E C I D E:

Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință:

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.

3 lit. o)

din

Legea nr.

146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, cu referire la art.

373

Cererea de încuviințare a executării silite formulată de către

creditor împotriva aceluiași debitor, în baza mai multor titluri executorii, se timbrează în funcție de fiecare titlu executoriu supus verificării instanței de executare.

Dispozițiile art.

12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.

146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr.

760/C/1999, se aplică și cererilor de încuviințare

executării silite formulate în baza unui titlu executoriu, împotriva aceluiași debitor, de către mai mulți creditori aflați într-un raport de indivizibilitate sau de solidaritate.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art.

517 alin.

(4)

din

Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 iunie 2013.