ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3740/2012

Asupra conflictului negativ de competență

de față:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria

Constanta, reclamanta Ș.N. a chemat în judecată pe pârâtul C.E.C.C.A. din România,

solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtului

la reintegrarea sa în Tabloul C.E.C.C.A. de România, la eliberarea înscrisurilor

și hotărârilor care au stat la baza acestora, inclusiv a raportului de audit ce

s-a avut în vederea evaluării pe anii 2008-2009, ce au determinat excluderea sa

din Tabloul C.E.C.C.A. din România, obligarea pârâtului la eliberarea ștampilei

de expert contabil și a vizei pe anul 2011 obligarea pârâtului la plata daunelor

cominatorii rezultate din măsurile abuzive care i-au provocat grave prejudicii materiale

și profesionale.

În

motivarea cererii, reclamanta a arătat ca excluderea sa este abuzivă deoarece nu

a primit nicio înștiințare sau hotărâre in acest sens care să poată fi contestată.

Totodată a solicitat obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii apreciind ca

pârâtul a luat abuziv măsurile contestate prin prezenta acțiune.

În drept a invocat dispozițiile Legii

nr. 65/1994 republicată și Regulamentul de organizare și funcționare a C.E.C.C.A.

din România.

Investit cu soluționarea acțiunii, Judecătoria

Constanța, prin sentința civilă nr. 3207 din 28 februarie 2012, secția civilă, a

admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare

a cauzei, în favoarea Curții de Apel Constanța.

Pentru a dispune astfel, judecătoria a

reținut că reclamanta nu a solicitat anularea hotărârii în mod expres, ci a solicitat

obligarea pârâtului, în calitate de autoritate publică la reintegrarea sa în Tabloul

C.E.C.C.A. din România, la eliberarea hotărârilor care au determinat excluderea

sa din Tabloul C.E.C.C.A. din România, a raportului de audit, a ștampilei de expert

contabil și a vizei pe anul 2011.

Conform art. 10 alin. (3) din Legea

nr. 554/2004, reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celui

de la domiciliul pârâtului.

Pentru considerentele arătate, având în

vedere faptul că reclamanta a înțeles să se adreseze instanței de la domiciliul

său, instanța a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Constanța

și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Constanța.

La rândul său, Curtea de Apel Constanța,

secția a II-a civilă, de contencios, administrativ și fiscal, a admis, excepția

de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Judecătoriei Constanța, prin sentința civilă nr. 287/CA din 13 iunie 2012 și a dispus

înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării

conflictului negativ de competență ivit.

Judecătoria a reținut următoarele:

Curtea a constatat necompetență sa materială

motivat de faptul că, pe de o parte, deși C.E.C.C.A. din România s-a înființat prin

O.G. nr. 65/1994, ca persoana juridică de utilitate publică, având intre atribuții

și organizarea evidenței experților contabili, a contabililor autorizați și a societăților

comerciale de profil prin înscrierea acestora in Tabloul Corpului, această persoană

juridică de drept privat nu este asimilată unui autorități publice centrale pentru

a fi incidente dispozițiile art. 3 pct. 1 din C. proc. civ. și art. 10 teza a

II-a din Legea nr. 554/2004.

Pe de altă parte, Curtea a constatat că

față de obiectul cererii de chemare în judecată, cerere de ordonanță președințială,

o astfel de procedură nu este compatibilă cu specificul raporturilor de putere dintre

autoritățile publice, pe de o parte, și persoanele vătămate în drepturile sau interesele

lor legitime, pe de altă parte, potrivit art. 28 din Legea nr. 554/2004.

Curtea a reținut că temeiul juridic al

acțiunii - situația de fapt calificată juridic, nu se circumscrie disp.art. 8 din

Legea nr. 554/2004, calea unei acțiuni în contencios administrativ fiind deschisă

nu doar celui care contestă un act administrativ tipic, ci și celui care atacă în

justiție actul administrativ atipic (asimilat), adică al tăcerii administrației,

respectiv al refuzului nejustificat, precum și pentru litigiile legate de încheierea,

modificarea, interpretarea, executarea și încetarea contractului administrativ.

În concluzie, pentru a se atrage competența

materială a instanței de contencios administrativ reclamanta trebuia să invoce una

din situațiile descrise, respectiv, nesoluționarea în termen a cererii de restituire

sau refuzul nejustificat de soluționare a cererii sau a unei operațiuni administrative,

ori, în cauză, în raport de limitele investirii instanței, ordonanță președințială

întemeiată pe art. 581 din C. proc. civ., Curtea a apreciat că este exclusă competența

materială a instanței de contencios administrativ, litigiul fiind unul de natură

civilă.

Analizând actele și lucrările dosarului,

constatând că, în cauză, există un conflict negativ de competență, în sensul

art. 20 alin. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanțe care s-au declarat

deopotrivă necompetente să judece pricina, Înalta Curte reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată s-a

solicitat ca pe cale ordonanței președințiale să se dispună obligarea pârâtului

la reintegrarea reclamantei în C.E.C.C.A. din România, la eliberarea înscrisurilor

și hotărârilor care au stat la baza acestora, obligarea la eliberarea ștampilei

de expert contabil șî obligarea la daune cominatorii.

Situațiile descrise de către reclamantă

nu se circumscriu dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 554/2004, care să deschidă

calea unei acțiuni în contencios administrativ, litigiul de față fiind unul de natură

civilă, întemeiat pe art. 581 C. proc. civ.

Potrivit art. 581 alin. (2) C. proc.

civ. „cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă

să se pronunțe asupra fondului dreptului".

Așadar sunt lipsite de relevanță dispozițiile

art. 28 din Legea nr. 554/2004, care atragă procedura compatibilă cu specificul

raporturilor de putere dintre autorități publice și persoanele vătămate în drepturile

sau interesele lor legitime.

Pentru aceste considerente, competența

de soluționare a cauzei va fi stabilită în favoarea Judecătoriei Constanța, secția

civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanța, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 27 septembrie 2012.