ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3740/2012

Asupra conflictului negativ de competență de față: Prin cererea înregistrată la Judecătoria Constanta, reclamanta Ș.N. a chemat în judecată pe pârâtul C.E.C.C.A. din România, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtului la reintegrarea sa în Tabloul C.E.C.C.A. de România, la eliberarea înscrisurilor și hotărârilor care au stat la baza acestora, inclusiv a raportului de audit ce s-a avut în vederea evaluării pe anii 2008-2009, ce au determinat excluderea sa din Tabloul C.E.C.C.A. din România, obligarea pârâtului la eliberarea ștampilei de expert contabil și a vizei pe anul 2011 obligarea pârâtului la plata daunelor cominatorii rezultate din măsurile abuzive care i-au provocat grave prejudicii materiale și profesionale.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat ca excluderea sa este abuzivă deoarece nu a primit nicio înștiințare sau hotărâre in acest sens care să poată fi contestată. Totodată a solicitat obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii apreciind ca pârâtul a luat abuziv măsurile contestate prin prezenta acțiune. În drept a invocat dispozițiile Legii nr. 65/1994 republicată și Regulamentul de organizare și funcționare a C.E.C.C.A. din România. Investit cu soluționarea acțiunii, Judecătoria Constanța, prin sentința civilă nr. 3207 din 28 februarie 2012, secția civilă, a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Constanța.

Pentru a dispune astfel, judecătoria a reținut că reclamanta nu a solicitat anularea hotărârii în mod expres, ci a solicitat obligarea pârâtului, în calitate de autoritate publică la reintegrarea sa în Tabloul C.E.C.C.A. din România, la eliberarea hotărârilor care au determinat excluderea sa din Tabloul C.E.C.C.A. din România, a raportului de audit, a ștampilei de expert contabil și a vizei pe anul 2011. Conform art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celui de la domiciliul pârâtului. Pentru considerentele arătate, având în vedere faptul că reclamanta a înțeles să se adreseze instanței de la domiciliul său, instanța a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Constanța și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Constanța.

La rândul său, Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios, administrativ și fiscal, a admis, excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanța, prin sentința civilă nr. 287/CA din 13 iunie 2012 și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului negativ de competență ivit. Judecătoria a reținut următoarele: Curtea a constatat necompetență sa materială motivat de faptul că, pe de o parte, deși C.E.C.C.A. din România s-a înființat prin O.G. nr. 65/1994, ca persoana juridică de utilitate publică, având intre atribuții și organizarea evidenței experților contabili, a contabililor autorizați și a societăților comerciale de profil prin înscrierea acestora in Tabloul Corpului, această persoană juridică de drept privat nu este asimilată unui autorități publice centrale pentru a fi incidente dispozițiile art. 3 pct. 1 din C. proc.

civ. și art. 10 teza a II-a din Legea nr. 554/2004. Pe de altă parte, Curtea a constatat că față de obiectul cererii de chemare în judecată, cerere de ordonanță președințială, o astfel de procedură nu este compatibilă cu specificul raporturilor de putere dintre autoritățile publice, pe de o parte, și persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte, potrivit art. 28 din Legea nr. 554/2004. Curtea a reținut că temeiul juridic al acțiunii - situația de fapt calificată juridic, nu se circumscrie disp.art. 8 din Legea nr. 554/2004, calea unei acțiuni în contencios administrativ fiind deschisă nu doar celui care contestă un act administrativ tipic, ci și celui care atacă în justiție actul administrativ atipic (asimilat), adică al tăcerii administrației, respectiv al refuzului nejustificat, precum și pentru litigiile legate de încheierea, modificarea, interpretarea, executarea și încetarea contractului administrativ.

În concluzie, pentru a se atrage competența materială a instanței de contencios administrativ reclamanta trebuia să invoce una din situațiile descrise, respectiv, nesoluționarea în termen a cererii de restituire sau refuzul nejustificat de soluționare a cererii sau a unei operațiuni administrative, ori, în cauză, în raport de limitele investirii instanței, ordonanță președințială întemeiată pe art. 581 din C. proc. civ., Curtea a apreciat că este exclusă competența materială a instanței de contencios administrativ, litigiul fiind unul de natură civilă. Analizând actele și lucrările dosarului, constatând că, în cauză, există un conflict negativ de competență, în sensul art. 20 alin. (2) C. proc.

civ., ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, Înalta Curte reține următoarele: Prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat ca pe cale ordonanței președințiale să se dispună obligarea pârâtului la reintegrarea reclamantei în C.E.C.C.A. din România, la eliberarea înscrisurilor și hotărârilor care au stat la baza acestora, obligarea la eliberarea ștampilei de expert contabil șî obligarea la daune cominatorii. Situațiile descrise de către reclamantă nu se circumscriu dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 554/2004, care să deschidă calea unei acțiuni în contencios administrativ, litigiul de față fiind unul de natură civilă, întemeiat pe art. 581 C. proc.

civ. Potrivit art. 581 alin. (2) C. proc. civ. „cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe asupra fondului dreptului". Așadar sunt lipsite de relevanță dispozițiile art. 28 din Legea nr. 554/2004, care atragă procedura compatibilă cu specificul raporturilor de putere dintre autorități publice și persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime. Pentru aceste considerente, competența de soluționare a cauzei va fi stabilită în favoarea Judecătoriei Constanța, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanța, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 septembrie 2012.