ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra plângerii de față;
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
La data de 18 august 2009, pe rolul Secției
penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost înregistrată plângerea
formulată de petenții P.A. și L.R.D., prin mandatar T.D., împotriva rezoluției
de neîncepere a urmăririi penale nr. 25/P/2007 a Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și a rezoluției
nr. 235/II/2/2009 prin care procurorul șef adjunct al Secției de Combatere a
Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție a menținut această soluție.
Temeiul juridic al
plângerii îl constituie dispozițiile art. 278
1
C. proc. pen.
Petenții susțin că
Ordinul Prefectului județului Buzău nr. 146 din 24 iulie 2001 a fost pus în
executare în mod defectuos, ceea ce a determinat blocarea dreptului lor la
retrocedarea în natură a terenului care aparținuse autorilor lor.
Prin schimbarea
amplasamentelor terenului la care făcea referire Ordinul Prefectului,
făptuitorii au cauzat petenților un prejudiciu ireparabil întrucât, prin
constatarea lipsei terenurilor restituibile, ei nu au mai putut obține
reparații în natură; în schimb, făptuitorii au obținut și continuă să obțină
venituri de pe acest teren, prin vânzarea acestuia ori prin construirea și
vânzarea de locuințe.
Însuși primarul
municipiului Buzău - cel care a semnat procesul - verbal de predare - primire a
terenului pe un alt amplasament decât cel hotărât de prefect - a beneficiat de
o casă care, în mod eronat, a fost considerată drept locuință socială de către
procurorul de caz.
Nu s-au efectuat
cercetări cu privire la îndeplinirea condițiilor pentru dobândirea unei
locuințe sociale de către primar și nici cu privire la modul de evaluare a
imobilului în condițiile în care, prin acțiunile acestuia, terenul pe care a
fost construit a intrat în posesia dezvoltatorului imobiliar în loc să fi
constituit obiect al retrocedării către petiționari.
Petiționarii
consideră necesară efectuarea unei expertize care să verifice dacă
amplasamentul la care se referă Ordinul Prefectului este același cu cel care
s-a predat - primit în fapt prin procesul - verbal semnat de făptuitori.
Totodată, consideră
necesar ca procurorul să verifice documentele și îndeplinirea de către primarul
municipiului Buzău a condițiilor legale pentru dobândirea locuinței sociale.
S-a solicitat
admiterea plângerii, desființarea rezoluțiilor atacate și trimiterea cauzei la
procuror în vederea începerii urmăririi penale față de membrii comisiilor
locale și județene de fond funciar, față de primarul municipiului Buzău și
prefectul județului Buzău pentru săvârșirea infracțiunilor sesizate.
Plângerea petenților
a fost însoțită de următoarele acte în copii conforme cu originalul: memoriu
formulat de V.C., adresa nr. 2011 din 25 februarie 2004 a Comisiei județene
pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, Protocol privind
predarea - primirea unor terenuri încheiat între SCPL Buzău și ADS, Hotărârea
nr. 1635/2004 privind înființarea Stațiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru
Legumicultură Buzău, adresa Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă
Tribunalul Buzău din 22 august 2008, documente ale Ministerului Finanțelor.
Petenții au depus în
cursul judecății rapoarte de expertiză tehnică, înscrisuri provenind de la
autorități, înscrisuri din dosarul penal, extrase din presă, aflate la paginile
113 - 168 din dosarul instanței, dovezi de comunicare și primire a
rezoluțiilor, supliment la raportul de expertiză extra - judiciară, sentința
civilă nr. 2762 din 8 aprilie 2010 a Judecătoriei Buzău, secția civilă,
pronunțată în dosarul nr. 6958/200/2009, adresa nr. 68/P/2009 din 14 iunie 2010
a Direcției Națională Anticorupție.
Intimatul B.C. a
depus concluzii scrise însoțite de copiile următoarelor înscrisuri: contractul
de vânzare-cumpărare între SC C.S. SA și B.C.O., încheiere de autentificare,
certificat de grefă - dosar nr. 4510/114/2009, sentința civilă nr. 4695 din 3
iulie 2009 a Judecătoriei Buzău, secția civilă, pronunțată în dosarul nr.
11103/200/2006, sentința civilă nr. 3881 din 1 iunie 2009 a Judecătoriei Buzău,
pronunțată în dosarul nr. 3624/200/2009, decizia civilă nr. 813 din 22
noiembrie 2010 a Tribunalului Buzău, pronunțată în dosarul nr. 4826/114/2010.
Din oficiu, Înalta
Curte de Casație și Justiție a dispus atașarea dosarului penal nr. 25/P/2007 și
a lucrării nr. 235/II/2/2009 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție.
Judecând plângerea în
conformitate cu dispozițiile art. 278
1
alin. (7) C. proc. pen.,
Înalta Curte a verificat rezoluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului
din dosarul cauzei și a înscrisurilor depuse în fața instanței, reținând
următoarele:
La data de 27
februarie 2007, petentele G.A.M., P.A. și L.R.D., prin procurator T.D., au
solicitat efectuarea de
cercetări față de
numiții: B.C. - primarul municipiului Buzău, I.V. - fost
prefect al județului
Buzău, S.V. - director O.C.A.O.T.A. Buzău, D.T. - președintele C.A.P. Buzău,
C.V. - director al Direcției Agricole Buzău, D.G. reprezentant O.C.A.O.T.A.
Buzău, P.C., reprezentant al Direcției Silvice Buzău în cadrul Comisiei Locale
Buzău, D.I., C.I., primar al comunei Mărăcineni sub aspectul săvârșirii
infracțiunilor prevăzute de art. 246 C. pen., art. 248 C. pen. raportat la art.
248
1
C. pen.
Petenții consideră că
deși au formulat în termen legal cereri în baza Legii nr. 18/1991, Legii nr.
69/1997, Legii nr. 1/2000 și Legii nr. 247/2005, Comisiile locale Buzău și
Mărăcineni, precum și Comisia județeană Buzău au procedat la punerea în posesie
și eliberarea titlurilor de proprietate pe terenul revendicat de ei, a unor
persoane fizice ce nu erau îndreptățite.
De asemenea, petenții
solicită efectuarea de cercetări privind modul în care a fost emis de către
prefectul județului, I.V., Ordinul nr. 146 din 24 iulie 2001 prin care a fost
trecută în proprietatea privată a municipiului Buzău suprafața de 33 ha teren
arabil ce a fost anterior administrat de SC S.B.Z. SA Buzău, din care petenții
revendicaseră 30,73 ha pe vechiul amplasament. Terenul a fost înstrăinat
ulterior de către Consiliul Local Buzău către 3 firme, în condiții considerate
ilegale.
Prin rezoluția nr.
25/P/2007 din 26 iunie 2009, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție - Direcția Națională Anticorupție, Secția de combatere a
infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție a dispus, în temeiul art. 228
alin. (6), art. 10 lit. a) C. proc. pen. , neînceperea urmării penale față de:
- B.C., I.V.
, S.V., S.E., D.G. sub aspectul săvârșirii
infracțiunii
prevăzute de art. 248 raportat la art. 248
1
C.
pen.
-
B.C. și membrii
Consiliilor
locale Buzău din perioada 2002 - 2004, 2004 - 2006, sub aspectul săvârșirii
infracțiunii prevăzute de art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu modificările
și completările ulterioare.
- B.C., sub aspectul
săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 13
2
din Legea nr. 78/2000
cu modificările și completările ulterioare.
- D.D., sub aspectul
săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 13
2
din Legea nr. 78/2000
raportat la art. 248
1
C. pen. și față de D.C., sub aspectul
săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 26 raportat la art. 248
1
C. pen.
- C.I. și ceilalți membri
ai membrii Comisiilor locale Mărăcineni de stabilire a drepturilor de
proprietate privată asupra terenurilor, față de B.C., P.C., D.G., C.V. și a
celorlalți membrii ai Comisiei locale de stabilire a drepturilor de proprietate
privată asupra terenurilor Buzău, precum și a membrilor Comisiei Județene de
stabilire a drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor, sub aspectul
săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 246 raportat la art. 248
1
C. pen.
Din actele
premergătoare efectuate în cauză, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție - Direcția Națională Anticorupție a reținut următoarea situație de
fapt:
Prin Ordinul
Prefectului nr. 146 din 24 iulie 2001 a fost trecută în proprietatea privată a
municipiului Buzău, la categoria izlaz, suprafața de 33 ha arabil, care
anterior se afla în administrarea SC S.B.Z. SA Buzău, în baza art. 44 din Legea
nr. 18/1991, iar prin procesul verbal nr. 15625 din 19 noiembrie 2001 s-a
procedat la punerea în aplicare a ordinului prefectului.
Deși în Ordinul
Prefectului se menționa că terenul era în administrarea SC S.B.Z. SA Buzău, în
procesul verbal de predare primire a terenului este menționat că predarea s-a
făcut de către Stațiunea de Cercetare și Producție Legumicolă (SCPL) la data de
19 noiembrie 2001. Acest proces verbal a fost avizat de primarul municipiului
Buzău, B.C., de directorul general al O.J.C.G.C. Buzău, V.S., și de S.E. din
partea Filialei Buzău a ADS.
Faptul că predarea
s-a făcut de către SCPL Buzău și nu de SC S.B.Z. SA se explică conform adresei
nr. 676 din 09 mai 2007 a O.C.P.I. Buzău prin aceea în perioada ce a
trecut de la emiterea Ordinului Prefectului până
la predarea efectivă terenul fusese dat în
administrarea S.C.P.L. Buzău,
întrucât ADS - ul care din data de 27 august 2001 devenise acționar la S.C.
S.B.Z. S.A., nu putea administra legal acest teren. De altfel, în procesul
verbal s-a menționat că terenul este cel din schița anexată cu suprafața ce se
face obiectul ordinului prefectului 146/2001 .
Petenții susțin că
Ordinul Prefectului este nelegal întrucât a schimbat în mod nereal încadrarea
categoriei de teren, în aceea de pășuni și izlazuri, amplasamentul terenului
este incert, iar în condițiile în care o parte din acesta a fost folosit pentru
cultivarea legumelor și producerea semințelor, nici nu putea face obiectul
reconstituirii dreptului de proprietate, conform art. 35 alin. (2) din Legea
nr. 18/1991.
Petenții au atacat în
instanță Ordinul Prefectului nr. 146/2001, acțiunea acestora fiind respinsă ca
lipsită de interes prin sentința nr. 8565 din 19 septembrie 2008 a Judecătoriei
Brașov, rămasă definitivă prin decizia nr. 491/R din 6 mai 2009 a Tribunalului
Brașov.
În anii 2002,2004 și
2005, SC C.H.M. SRL București, SC E.X.P. SRL Buzău și SC C. SA Buzău au
solicitat Consiliului local al municipiului Buzău suprafețe de teren în vederea
încheierii unor contracte de asociere în participațiune cu municipalitatea.
Proiectele au fost
aprobate, s-au încheiat contracte de asociere în participațiune și, pentru
primele două societăți comerciale, s-au încheiat și contractele de
vânzare-cumpărare.
Proiectul propus de
SC C. SA Buzău a fost aprobat de consiliul local prin vot secret, adoptat cu
majoritate absolută de voturi, fiind emisă HCL nr. 87 din 28 aprilie 2005.
Acest act a fost atacat
de Instituția Prefectului invocându-se nelegalitatea sa, dar acțiunea a fost
respinsă în primă instanță prin sentința nr. 232 din 27 iunie 2005 a
Tribunalului Buzău, secția comercială și de contencios administrativ, sentința
devenind irevocabilă prin neapelare. După finalizarea acțiunii a fost încheiat
contractul de asociere în participațiune 16064/5113 din 05 octombrie 2005.
Prin HCL 213 din 28
decembrie 2006 a fost completat acest contract în sensul mandatarii primarului
municipiului Buzău, B.C. de a vinde terenurile aferente locuințelor
contractate, la un preț de 16 Euro/mp stabilit prin raport de evaluare. Această
HCL s-a adoptat pentru a facilita obținerea de credite de către persoanele
fizice sau juridice care au perfectat contracte de construire. Ulterior, s-a
început construcția locuințelor, din care s-au finalizat 90 iar alte 90 sunt în
curs de finalizare.
Ulterior, primarul
municipiului Buzău a încheiat ante-contractul nr. 6730 din 13 octombrie 2006 cu
SC C. S.A., în vederea achiziționării unei case în cartierul construit ca
urmare a contractului de asociere în participațiune.
Toate cele trei
contracte de asociere în participațiune/vânzare-cumpărare au ca obiect
suprafețele de teren ce au trecut în proprietatea privată a municipiului Buzău
prin Ordinul Prefectului anterior menționat.
După prezentarea și
examinarea cererilor formulate de petenți în vederea reconstituirii dreptului
de proprietate, Parchetul a concluzionat că în cauză nu se poate stabili că la
emiterea Ordinului nr. 146/2001 de către fostul prefect al județului Buzău,
precum și cu ocazia punerii în executare a acestui ordin, respectiv cu ocazia
predării terenurilor către municipiul Buzău, au fost comise ilegalități, iar
cererile depuse de petenți în vederea reconstituirii dreptului de proprietate
se aflau înregistrate la Comisia Locală Mărăcineni de Aplicare a Legilor
Fondului Funciar, fără a exista vreo dovadă că s-a urmărit încadrarea
suprafețelor de teren în altă categorie, în scopul de a evita retrocedarea
acestora.
În consecință, în
cauză s-a dispus neînceperea urmării penale față de făptuitorii I.V., B.C.,
V.S., S.E., D.G. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 248 C.
pen. raportat la art. 248
1
C. pen. în temeiul art. 10 lit. d) C.
proc. pen. întrucât lipsește latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii.
În ceea ce privește
subevaluarea de către primarul municipiului Buzău, B.C., prin proiectele de
hotărâri de consiliu local pe care le - a inițiat, a terenurilor care au făcut
obiectul contractelor de asociere în participațiune încheiate între municipiul
Buzău și firmele SC C.H.M. SRL, SC C. S.A. și SC E.X.P. SRL, raportat la
prețurile practicate pe piață comunicate de Camera Notarilor Publici pentru
categoria de teren arabil intravilan din perioada respectivă nu se poate
aprecia ca acestea au fost subevaluate. Astfel prețul/mp de teren arabil
intravilan în august 2004 era de 13,l RON/mp, iar terenul vândut către SC
E.X.P. S.R.L. la data de 15 iunie 2004 a avut un preț de 13,165 RON/mp;
prețul/mp de teren arabil intravilan în iulie 2005 era de 18 RON/mp, iar
terenul vândut către SC C.H.M. SRL în noiembrie 2005 a avut un preț de 85,503
RON/mp.
În ceea ce privește
prețul de vânzare al terenurilor ce au făcut obiectul contractului de asociere
în participațiune cu SC C. S.A. acestea au fost stabilite prin raport de
evaluare la un preț mediu de 16 EURO/mp, respectiv 56,1 RON/mp la nivelul lunii
septembrie 2005, conform HCL nr. 213 din 28 decembrie 2006, dar terenurile au
fost vândute pe parcursul construirii locuințelor, respectiv în perioada anilor
2007 - 2009, prețul stabilit pentru vânzarea terenurilor către persoanele
fizice/juridice care au achiziționat locuințele având în vedere și scopul
social urmărit al contractului respectiv construirea de locuințe pentru tineri.
Având în vedere cele
expuse mai sus, în cauză s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de
numitul B.C. și membrii Consiliilor locale Buzău din perioada 2002 - 2004, 2004
- 2006 sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 10 lit. a) din
Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare în temeiul art. 10
lit. d) C. proc. pen. întrucât lipsește latura obiectivă a infracțiunii.
În ceea ce privește
contractul de asociere în participațiune cu SC C. S.A. s-a solicitat efectuarea
de cercetări față de B.C. și sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de
art. 13
2
din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările
ulterioare constând în aceea că acesta a fost direct interesat în cauză,
întrucât a beneficiat de o locuință în cartierul construit ca urmare a
contractului de asociere în participațiune.
Prin înscrisul nr.
2420 din 17 mai 2006, numitul B.C. și - a exprimat opțiunea de a încheia un
contract de prestări servicii cu SC C. S.A. având ca obiect construirea unei
locuințe, iar ulterior a semnat cu această firmă ante - contractul de vânzare
cumpărare nr. 4477 din 09 august 2006 având ca obiect construirea unei locuințe
în valoare de 114.235 EURO.
Este adevărat că în
momentul inițierii proiectului HCL 213 din 28 decembrie 2006, de către primarul
municipiului Buzău, având ca obiect mandatarea primarului municipiului Buzău,
de a vinde terenurile aferente locuințelor contractate, la un preț de 16
Euro/mp stabilit prin raport de evaluare, acesta era direct interesat în cauză,
dar având în vedere faptul că hotărârea a fost aprobată prin votul Consiliului
Local și că nu există o prevedere legală care să oblige autoritățile locale la
reevaluarea terenurilor pe parcursul punerii în executare a unor hotărâri de
consiliu local, în cauză s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de
numitul B.C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 13
2
din
Legea nr. 78/2000 cu modificările
și completările ulterioare, în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât
lipsește latura obiectivă a infracțiunii, respectiv nu au fost stabilite
încălcări ale atribuțiilor de serviciu cu ocazia inițierii proiectului de
hotărâre de consiliu local.
Prin completarea din
data de 03 noiembrie 2008 la plângerea formulată inițial, petenții au solicitat
și efectuarea de cercetări privind scoaterea definitivă din circuitul agricol a
terenului situat în extravilanul municipiul Buzău, tarlaua 32, parcelele 379 -
398, teren ce a făcut obiectul contractelor de asociere în participațiune și
ulterior vânzare cumpărare încheiate între municipiul Buzău și SC E.X.P. SRL,
prin avizul comun nr. 17/2004 emis de Ministerul Agriculturii Alimentației și
Pădurilor, Ministerul Administrației și Internelor și Oficiul Național de
Cadastru și Geodezie.
Cu ocazia
verificărilor efectuate în cauză nu au fost evidențiate nereguli cu privire la
emiterea acestui aviz, dar mențiunea din plângere cu privire la categoria de
teren este greșită, terenul fiind arabil intravilan, nu extravilan cum se
precizează în plângere.
În ceea ce privește
refuzul autorităților de a reconstitui dreptul de proprietate pe vechiul
amplasament, se constată faptul că deși au existat mai multe hotărâri ale
Comisiilor Județene, acestea nu au fost atacate și, mai mult decât atât, până
în anul 2006, când au fost depuse rapoartele de expertiză extrajudiciară,
petenții nu au făcut dovada vechiului amplasament. Este adevărat că vechiul
amplasament al terenului pentru care au solicitat reconstituirea dreptului de
proprietate petenții, conform rapoartelor de expertiză extrajudiciară depuse la
dosar se află parțial pe terenul ce a format obiectul Ordinului Prefectului nr.
146/2001, dar la momentul emiterii ordinului prefectului, cât și la data
semnării contractelor de asociere în participațiune și ulterior a contractelor
de vânzare cumpărare, nu se cunoștea acest fapt, în cauză neputându-se stabili
o legătură de cauzalitate între hotărârile Comisiei județene de stabilire a
drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor prin acordarea de
despăgubiri și hotărârile Consiliului local Buzău privind valorificarea
terenurilor solicitate de petenți, întrucât la acea dată amplasamentul
terenurilor nu era cert, iar petenții nu au formulat notificări pentru aceste
terenuri, mai mult decât atât, în cererile formulate petenții menționau faptul
că terenurile fuseseră situate pe raza comunei Mărăcineni, ceea ce a condus la
trimiterea cererilor către Comisia locală Mărăcineni.
Comisia locală Buzău
nu era competentă să se pronunțe asupra cererilor formulate de petenți,
întrucât terenurile erau situate pe raza a două localități.
Ulterior, petenții au
formulat acțiuni încercând să sisteze construcția de locuințe pe terenul ce a
făcut obiectul asocierii în participațiune cu SC C. S.A., dar aceste acțiuni au
fost respinse.
Având în vedere cele expuse
mai sus, în cauza s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de C.I. primar
al comunei Mărăcineni și membrii Comisiilor locale Mărăcineni de stabilire a
drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor, a membrilor Comisiei
județene de stabilire a drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor
precum și a numiților: B.C., P.C., D.G., C.V. și a celorlalți membrii ai
Comisiei locale de stabilire a drepturilor de proprietate privată asupra
terenurilor Buzău, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 246
C. pen. raportat la art. 248
1
C. pen., în temeiul art. 10 lit. d) C.
proc. pen.
Plângerea penală a
fost formulată și împotriva lui D.T.; întrucât singura referire la acesta este
funcția deținută anterior, aceea de fost președinte al C.A.P. Buzău, fără a se
specifica în mod concret pentru ce fapte se formulează plângerea, în cauză s-a
considerat că nu se poate pronunța o soluție față de această persoană.
Prin sesizarea din 27
septembrie 2007, formulată de A.P., acesta a solicitat efectuarea de cercetări
față de D.D., consilier județean și D.C., privind modul în care aceștia au
achiziționat 30 ha teren pădure pe raza municipiului Buzău, din care 10,33 ha
revendicate de petent, de la numitele K.A., B.A. și B.E.M.
Verificările efectuate
în cauză au condus la constatarea că atât punerea în posesie cu aceste
terenuri, cât și emiterea avizelor de mediu și a ordinelor privind scoaterea
definitivă a terenurilor din circuitul civil s-au făcut în urma unor hotărâri
judecătorești.
Făptuitorul D.D. nu a
făcut parte din Comisia județeană de fond funciar și în cauză nu există dovezi
că s-au exercitat presiuni pentru emiterea actelor administrative arătate mai
sus.
Pentru aceste motive,
s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de D.D. sub aspectul săvârșirii
infracțiunii prevăzute de art. 13
2
din Legea nr. 78/2000 raportat la
art. 248
1
C. pen. și față de D.C. sub aspectul săvârșirii
infracțiunii prevăzute de art. 26 raportat la art. 248
1
C. pen., în
temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen.
Soluția de
netrimitere în judecată dată de procuror a fost menținută în urma verificării
ei, potrivit dispozițiilor art. 278 C. proc. pen., de către procurorul șef
adjunct al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de
corupție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție care, prin rezoluția nr.
235/II/2/2009 din 30 iulie 2009 a respins ca neîntemeiată plângerea formulată
de petenții P.A. și L.R.D.
Împotriva rezoluției
de neîncepere a urmăririi penale nr. 25/P/2007 din 26 iunie 2009 a Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională
Anticorupție, în termen legal, au formulat plângere la instanță, în
conformitate cu dispozițiile art. 278
1
C. proc. pen. , persoanele
vătămate P.A. și L.R.D., prin mandatar T.D.
Criticile de
nelegalitate și netemeinicie formulate de petiționari, atât prin memoriile
depuse, cât și prin concluziile apărătorilor aleși, au fost arătate în
practicaua și expozitivul hotărârii.
Înalta Curte constată
că plângerea petiționarilor este întemeiată.
Invocarea de către
procuror a cazurilor de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale
prevăzute de art. 10 lit. a) și d) C. proc. pen. s-a făcut prematur, mai
înainte de a se fi efectuat toate verificările necesare dispunerii unei soluții
de neîncepere a urmăririi penale.
Pentru soluționarea
prezentei cauze trebuie să se urmărească succesiunea în timp a celor trei legi
ale reconstituirii ( Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000 și Legea nr. 247/2005)
și să se stabilească sub imperiul căreia dintre ele au solicitat petenții
reconstituirea, având în vedere că primul act normativ stabilea că de regulă
reconstituirea se face pe fostele amplasamente, în timp de următoarele două
stabileau că reconstituirea dreptului asupra terenurilor situate în intravilan
se face pe fostele amplasamente.
Premisa esențială de
la care decurge soluția în cauză este stabilirea fără echivoc a faptului dacă
petenții au indicat de la început, în cererile lor, și au dovedit pe bază de
acte amplasamente ale terenurilor solicitate, la ce dată și sub imperiul cărei
legi de reconstituire și în fața cărei comisii locale de fond funciar.
Totodată, trebuie
stabilit dacă a fost indicată vreodată vreo nulitate din partea Prefecturii ori
a primarilor din cele două localități unde s-a făcut reconstituirea, potrivit
dispozițiilor art. III din Legea nr. 190/1997.
Cercetările ce se vor
efectua trebuie să stabilească dacă și ce terenuri deținea Agenția Domeniilor
Statului pe amplasamentele invocate de petenți. Această situație este necesar a
se stabili pentru a se verifica ipoteza potrivit căreia Comisia locală de fond
funciar al cărei președinte este primarul a știut care sunt amplasamentele
petenților (indicate și dovedite cu acte în susținerea lor), dar a preferat, cu
știință, să treacă solicitările acestora pe Anexa de despăgubiri sau pe Anexa
de atribuire în natură de la Agenția Domeniilor Statului; În acest caz, există
reaua - credință a celor care i - au pus în posesie pe petenți pe alte
amplasamente care aparțineau fie unității administrativ - teritoriale, fie
statului, urmând a se stabili vinovăția reprezentanților administrației publice
locale (comisii locale și județene de fond funciar).
În legătură cu
Ordinul Prefectului nr. 146 din 24 iulie 2001, este necesar să se verifice - pe
localitățile în care s-a solicitat reconstituirea dreptului de către petenți -
a modului în care au fost reconstituite izlazurile comunale la nivelul anului
1991 și în perioada următoare.
Oficiul de Cadastru
și Publicitate Imobiliară al județului Buzău trebuie să comunice de unde provin
suprafețele reconstituite ca izlaz comunal.
Pentru a se stabili
buna sau reaua - credință a reprezentanților autorității publice - ca element
constitutiv esențial al infracțiunilor de serviciu cercetate - trebuie să se
verifice dacă, chiar și în situația existenței Ordinului Prefectului și a
reconstituirii suprafeței de izlaz pe o localitate, probându-se însă existența
amplasamentelor terenurilor petenților în cadrul acestui izlaz, s-a solicitat
de către aceștia sau de către primar, Consiliului local, să diminueze suprafața
de izlaz și să reconstituie dreptul cetățenilor în fizic; știut fiind că există
o practică a autorităților administrației publice locale de a diminua suprafețe
de islaz prin hotărâri ale Consiliului local pentru ca terenurile să fie
vândute, concesionate sau închiriate unor investitori, cu atât mai mult se
poate face același lucru pentru foștii proprietari.
În consecință,
trebuie verificat și dacă, la nivelul localităților în discuție s-a diminuat
izlazul pentru a se face concesiuni, vânzări, etc, pentru că, în caz afirmativ,
aceeași operațiune trebuia făcută și pentru petiționarii care au făcut dovada
amplasamentelor terenurilor pe acest izlaz.
În legătură cu
afirmația din rezoluția procurorului de neîncepere a urmăririi penale cu
privire la neîndeplinirea elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute
de art. 248 raportat la art. 248
1
C. pen. în sensul că în cauză nu
există vreo dovadă că s-ar fi urmărit încadrarea suprafețelor de teren în altă
categorie, în scopul de a se evita retrocedarea acestora (f.7/13), trebuie
arătat că în conformitate cu dispozițiile legale și pentru constatarea
existenței unei încălcări a acestora, nu categoria terenurilor este importantă,
ci verificarea și stabilirea împrejurării dacă în Ordinul Prefectului era
cuprins și amplasamentul recunoscut de petenți.
De asemenea, în
legătură cu afirmația din cuprinsul rezoluției (fila 6/13) potrivit căreia
Comisia locală a propus atribuirea suprafeței de teren de 24,66 ha în fizic din
rezerva Agenției Domeniilor Statului sau din rezerva Comisiei județene de fond
funciar, trebuie arătat faptul că o astfel de rezervă a Comisiei județene nu
există și nu a existat vreodată.
Comisia județeană de
fond funciar validează sau nu o propunere a comisiei locale în sensul trecerii
petentului pe o anexă sau alta a legilor reconstituirii; ea nu deține terenuri,
acestea fiind doar în rezerva statului, administrată de Agenția Domeniilor.
Prin urmare, o astfel
de propunere de soluționare a cererii petenților este în afara realității și a
dispozițiilor legale.
În legătură cu
Hotărârile Consiliului local de asociere în participațiune și de
vânzare-cumpărare a unor suprafețe de teren, trebuie verificat și stabilit dacă
au fost trecute prin ședințele Consiliului local municipal și aprobate cu
majoritatea calificată cerută de Legea nr. 215/2001.
În legătură cu HCL
nr. 87 din 28 aprilie 2005, în rezoluția procurorului se reține că acest act a
fost atacat de Instituția Prefectului în instanță, invocându-se nelegalitatea
sa, dar acțiunea a fost respinsă în primă instanță, iar sentința nr. 232 din 27
iunie 2005 a Tribunalului Buzău, secția comercială și de contencios
administrativ, a devenit irevocabilă prin neapelare (f.5/13).
Înalta Curte constată
necesar să se verifice de ce nu s-a exercitat calea de atac împotriva acestei
Hotărâri a Consiliului local, cine este persoana care avea atribuții de
serviciu în acest sens și care este motivul pentru care nu și le - a
îndeplinit, dacă au existat influențe, ingerințe și din partea cui pentru a nu
fi exercitat apelul.
Se va verifica dacă
primarul B.C., reprezentanții SC C. SA Buzău, alte persoane din Consiliul local
municipal sau din Prefectură, în mod direct sau prin interpuși au acționat în
sensul împiedicării exercitării căii de atac împotriva HCL nr. 87 din 28
aprilie 2005.
Vor fi verificate
atribuțiile de serviciu ale primarului B.C., sub aspectul existenței unor
incompatibilități/conflicte de interese, în dubla sa calitate de solicitant -
beneficiar al prestărilor de serviciu din partea SC C.S. SA și de decident ori
persoană mandatată pentru încheierea unor contracte de vânzare-cumpărare cu
aceeași firmă.
Având în vedere că
primarul nu votează în Consiliul local pentru adoptarea hotărârilor, se va
verifica dacă el a influențat votul consilierilor în sensul aprobării vânzării
terenului pentru construcția de locuințe pentru SC C.S. SA, dacă aceștia au
cunoscut faptul că B.C. urma să fie beneficiarul unei locuințe construite de
această firmă și și - au cenzurat manifestarea de voință în acord cu interesul
acestuia.
Înalta Curte constată
că verificările făcute în legătură cu D.D. și D.C. sunt incomplete, astfel că
nu există niciun motiv pentru a se invoca inexistența faptei ca temei al
soluției de neîncepere a urmăririi penale.
Cercetările ce se vor
efectua trebuie să stabilească dacă, la nivelul Consiliului județean Buzău, au
existat informații în legătură cu interesul unor societăți comerciale (în speță
SC D. SRL) pentru achiziționarea de terenuri în zona Buzău (dacă au existat
cereri, solicitări/oferte de asociere în participațiune, prospecțiuni de
posibilități/intenții, etc), dacă ele au făcut obiectul unor discuții, ședințe,
informări în cadrul Consiliului, când anume, și dacă D.D., consilier județean,
a avut cunoștință sau acces la ele.
Se va stabili în ce
împrejurări D.D. a ajuns să fie împuternicit de B.E.M., K.A. și B.A. să le
reprezinte interesele în legătură cu eliberarea titlurilor de proprietate ale
sus - numiților, punerea în posesie și vânzarea terenurilor din comuna Poșta Câlnău,
cine l-a recomandat/impus mandantelor și în care moment anume.
B.E.M., în declarația
din volumul VI, arată că nu l-a cunoscut pe D.D. și nici nu l-a remunerat pe
acesta pentru serviciile făcute.
Se impune a se
stabili care a fost interesul mandatarului în acest scop și dacă acest interes
a fost legat de încălcarea unora din atribuțiile sale de serviciu, în calitatea
deținută de consilier județean.
În vederea stabilirii
faptelor arătate în precedent, procurorul va ridica și va verifica înscrisurile
necesare, va audia persoanele care pot oferi informațiile necesare stabilirii
situației de fapt complete și conforme adevărului, va verifica atribuțiile de
serviciu ale persoanelor cercetate și modul în care ele au fost ori nu
îndeplinite și în ce scop.
Pentru aceste motive,
Înalta Curte va admite plângerea petenților și, desființând rezoluția
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția
Națională Anticorupție - Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe
Infracțiunilor de Corupție nr. 25/P/2007 din 26 iunie 2009, va trimite cauza la
procuror în vederea începerii urmării penale în cauză.
Văzând și
dispozițiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Admite plângerea
formulată de petiționarii P.A. și L.R.D. împotriva rezoluției nr. 25/P/2007 din
26 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -
Direcția Națională Anticorupție - Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe
Infracțiunilor de Corupție.
Desființează
rezoluția atacată și trimite cauza la procuror în vederea începerii urmăririi
penale.
Definitivă.
Pronunțată, în
ședință publică, azi 11 ianuarie 2011.