ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4301/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4301/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față;
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 636 din 21 septembrie
2010 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, a fost
respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul N.C. împotriva Deciziei
penale nr. 71/A din 29 martie 2010 a Tribunalului Vaslui, hotărâre care a fost menținută,
recurentul fiind obligat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli
judiciare către stat, dintre care suma de 200 RON reprezentând onorariul
apărătorului desemnat din oficiu urmând a se avansa din fondurile statului.
Curtea de Apel Iași,
judecând în recurs, a apreciat că situația de fapt reținută de instanța de fond
și de apel este corectă și corespunde probelor administrate, care au fost
judicios interpretate.
Astfel, s-a constatat
că în mod corect și în concordanță cu actele și lucrările din dosar, instanța
de fond și cea de apel, au reținut că inculpatul N.C. a comis o infracțiune de
înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. cu referire la alin. (2)
C. pen. și o infracțiunea de uz de fals, prev. de art. 291 teza 1 și 2 C. pen.,
ambele cu aplic. art. 41 alin. (2) și art. 33 lit. a) C. pen., și, de asemenea,
că în mod legal instanța de apel a dispus achitarea inculpatului N.C. pentru
săvârșirea infracțiunii prev. de art. 25 combinat cu art. 26 C. pen. rap. la
art. 290 C. pen. și infracțiunea prev. de art. 25 C. pen. combinat cu art. 26
C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen., ambele cu aplic. art. 41 alin.
(2) C. pen.
Cu privire la
individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului N.C., s-a reținut
că aceasta s-a realizat în mod temeinic de către instanța de fond, prin
raportare la criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C.
pen., dar și la circumstanțele personale ale inculpatului.
Împotriva acestei
decizii a declarat recurs inculpatul recurent, fără a indica motivele pe care
se întemeiază acesta.
Examinând actele și
lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este
inadmisibil pentru considerentele care urmează:
Dând eficiență
principiului stabilit prin art. 129 din Constituție privind exercitarea căilor
de atac în condițiile legii procesual penale, precum și celui privind liberul
acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv
exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția europeană pentru apărarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Codul de procedură penală a
stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru toate persoanele
aflate în situații juridice identice.
În dispozițiile
cuprinse în Partea specială a Codului de procedură penală sunt reglementate
hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac ordinare ce
pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare și motivele pentru
care se poate cere reformarea hotărârilor atacate.
Conform dispozițiilor
art. 385
1
C. proc. pen., sunt susceptibile de a fi atacate cu recurs
hotărârile judecătorești nedefinitive, fiind arătate expres și limitativ
hotărârile care sunt susceptibile recursului.
În prezenta cauză,
inculpatul a exercitat calea de atac a recursului împotriva Deciziei penale nr.
636 din 21 septembrie 2010 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze
cu minori, decizie care este definitivă.
Astfel fiind, prin
recunoașterea unei căi de atac în situații neprevăzute de legea procesual
penală s-ar încălca principiul legalității căilor de atac consacrat de art. 129
din Constituția României, ceea ce este inadmisibil.
Pentru aceste
considerente, în baza art. 385
15
pct. 1 lit. a) C. proc. pen.,
Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de inculpatul N.C.
În baza art. 192
alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata
cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
inadmisibil, recursul declarat de inculpatul N.C. împotriva Deciziei penale nr.
636 din 21 septembrie 2010 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze
cu minori.
Obligă recurentul
inculpat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 30 noiembrie 2010.
Procesat
de GGC - NN