ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1709/2010

Asupra recursului de

față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința nr. 20/F din 12 februarie 2010,

Curtea de Apel Galați, secția penală, a respins, ca nefondată, plângerea

formulată de petentul B.O. împotriva Rezoluției nr. 1299/II/2/2009 din data de

13 noiembrie 2009 pronunțată de Procurorul general al Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel Galați prin care a menținut Rezoluția nr. 962/P/2009 din 23

septembrie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

A obligat petentul să

plătească statului suma de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî

astfel a reținut, în esență, că prin plângerea adresată Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel Galați, înregistrată sub nr. 962/P/2009, petentul B.O. a

solicitat a se efectua cercetări penale față de V.D., judecător la Tribunalul

Brăila, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 248

1

,

art. 249, art. 264 C. pen., arătând că aceasta a pronunțat hotărâre pe care o

consideră nelegală, cauzându-i vătămări intereselor legale, întrucât i-a anulat

acțiunea ca netimbrată în Dosarul nr. 2067/113/2009.

Curtea de Apel

Suceava a concluzionat reținând că din actele premergătoare efectuate urmare a

plângerii petentului nu rezultă indicii cu privire la săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 246, art. 248

1

, art. 249, art. 264 C. pen. de

către intimată. Intimata a soluționat cauza cu care a fost învestită cu

respectarea dispozițiilor procedurale în materie, argumentând soluția

pronunțată.

Împotriva Sentinței

penale nr. 20/F din 12 februarie 2010 a Curții de Apel Galați, secția penală, a

formulat recurs petentul B.O.

În motivele de recurs

formulate în scris și depuse la dosarul cauzei a reiterat, în esență, criticile

formulate anterior la instanța de fond, în sensul rejudecării cauzei, admiterii

plângerii sale, infirmarea rezoluțiilor pronunțate de către Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Galați și trimiterea cauzei la Parchet în vederea

începerii urmăririi penale față de făptuitoarea V.D., și trimiterea acesteia în

judecată pentru faptele săvârșite.

Examinând cauza sub

toate aspectele conform art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., Înalta

Curte constată că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce vor fi

arătate în continuare.

În mod corect

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a constatat că nu se poate reține,

în sarcina făptuitoarei V.D., săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246,

art. 248

1

, art. 249, art. 264 C. pen.

Din actele

premergătoare în cauză ce au format obiectul dosarului penal nr. 962/P/2009 al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați nu s-au identificat fapte sau

împrejurări care să contureze existența elementelor constitutive  ale

infracțiunilor sesizate de către petiționarul B.O. pretins săvârșite de către

intimata V.D., astfel că soluția de neîncepere a urmăriri penale dispusă în

temeiul art. 10 lit. b) C. proc. pen., este temeinică și legală.

Înalta Curte constată

că, în considerentele rezoluției dispuse în cauză, cât și în cele ale instanței

de fond, au fost analizate în mod detaliat toate aspectele invocate de

recurentul petiționar, cu privire la faptele pentru care a solicitat cercetarea

penală a intimatei, reținându-se în mod corect că nu se constată încălcări ale

textelor de lege prin care să se fi adus atingere drepturilor procesuale ale

acestuia.

Pe de altă parte,

împrejurarea că intimata V.D. a pronunțat soluție defavorabilă

recurentului-petent în dosarul care s-a aflat pe rolul Tribunalului Brăila, nu

poate determina comiterea unei fapte penale, care să antreneze răspunderea

acesteia. Petiționarul având posibilitatea, ca în măsura în care nu este

mulțumit de soluțiile pronunțate în hotărârile judecătorești în cauzele în care

acesta are calitate procesuală, să se poată adresa instanțelor de control

judiciar prin exercitarea căilor de atac, în condițiile legii.

În consecință,

respingând plângerea petiționarului B.O. și menținând rezoluția atacată, prima

instanță a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.

În baza art. 385

15

alin. (1) lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat, recursul declarat de

petentul B.O. împotriva Sentinței penale nr. 20/F din 12 februarie 2010 a

Curții de Apel Galați, secția penală.

În baza art. 192

alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor

judiciare în recurs, conform dispozitivului prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de petentul B.O. împotriva Sentinței penale nr.

20/F din 12 februarie 2010 a Curții de Apel Galați, secția penală.

Obligă

recurentul-petiționar la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 30 aprilie 2010.