ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6473/2011

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6473/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Deliberând, în

condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursurilor de față, constată

următoarele:

Reclamanta C.A. a

sesizat Tribunalul Cluj, sub nr. 1435/117 din 20 martie 2007, cu o plângere în

temeiul Legii nr. 10/2001, formulată în contradictoriu cu pârâții Primarul

municipiului Cluj-Napoca și Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca,

solicitând instanței să dispună anularea deciziei nr. 4148 din 05 martie 2007,

emisă de Primarul municipiului Cluj-Napoca, ca fiind netemeinică și nelegală;

să dispună obligarea Primarului municipiului Cluj-Napoca să emită o nouă dispoziție

prin care să i se reconstituie dreptul de proprietate pentru terenul în

suprafață de 1502 stj.p., cu teren echivalent la schimb cu terenul situat în

Colonia Becaș, proprietate privată a Statului Român, pe care reclamanta îl

folosește de peste 12 ani în calitate de chiriașă, precum și cu despăgubiri

pentru construcție, având în vedere despăgubirile primite la expropriere, cu

cheltuieli de judecată în caz de opunere.

Tribunalul Cluj, prin

sentința civilă nr. 591/F din 25 iunie 2010, pronunțată în dosar nr. 1435/117/2007,

a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul

Local Cluj-Napoca; a admis acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu

cu ambii pârâți și, în consecință: a dispus dezmembrarea parcelei, conform

raportului de expertiză judiciară completat, întocmit de expert V.V., și care

face parte integrantă din hotărâre, prin formare a două parcele, în suprafață

de 4950 mp. și în suprafață de 1391 mp., care se va reînscrie în favoarea

vechiului proprietar; a anulat în parte dispoziția nr. 4148 din 05 martie 2007

emisă de Primarul municipiului Cluj-Napoca; a dispus restituirea prin

compensare, în favoarea reclamantei, a imobilului în suprafață de 1391 mp.,

identificat mai sus, pentru imobilul teren înscris în CF Cluj, condiționat de

restituirea sumei încasată cu titlu de despăgubiri, actualizate; a fost

menținută dispoziția atacată privind acordarea de despăgubiri în condițiile

legii speciale pentru imobilul construcție situat în Cluj-Napoca, str.

Dealului, înscris inițial în CF Cluj; pârâții au fost obligați să-i plătească

reclamantei suma de 1125 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța

această soluție, Tribunalul a reținut faptul că prin dispoziția atacată a fost

respinsă notificarea formulată de reclamanții C.A., R.V.E. și R.H., pe motiv că

terenul a fost preluat de la C.A.P. Înfrățirea, deci nu face obiectul Legii nr.

10/2001, iar terenul preluat în baza Legii nr. 58/1974 nu cade sub incidența

Legii nr. 10/2001, propunându-se acordarea de despăgubiri doar pentru terenul

de 166 mp. și pentru construcția situată în Cluj-Napoca, str. dealului.

Suprafața de 1252 mp.

teren a fost preluată de la C.A.P. Înfrățirea prin Decretul de expropriere a

fost preluată de la Statul Român, care a dobândit dreptul asupra acestei cote în

baza Legii nr. 58/1974.

Petenții R.H. și R.V.E.,

printr-un act notarial autentificat sub nr. 616/2003 au declarat că renunță la

orice fel de drepturi ce li s-ar cuveni conform Legii nr. 18/1991 și conform

Legii nr. 10/2001 în favoarea lui C.A.

Expertiza întocmită

de expert V.V. a confirmat faptul că imobilul, înscris inițial în CF Cluj – și

asupra căruia au fost coproprietari R.M. și R.G. în cotă de 83/1502 parte, C.A.

și soțul C.M., în cotă de 83/1502 parte, Statul Român, în cotă de 84/1502 parte

și C.A.P. Înfrățirea în cotă de 1252/1502 parte – nu poate fi restituit în

natură fiind ocupat în întregime, însă, expertul a identificat un teren în

suprafață de 1391 mp., înscris în CF Cluj, proprietatea Statului Român, situată

în Cluj-Napoca, Colonia Becaș, care are o valoare egală cu suprafața de 1502

mp., care a făcut obiectul exproprierii, și care poate fi acordat în

compensare.

Tribunalul a apreciat

că, deși o parte din teren a fost preluată prin expropriere de la C.A.P. Înfrățirea, în fapt a fost preluată de la reclamantă și ceilalți moștenitori ai

proprietarului S.I., imobilul circumscriindu-se art. 1 din Legea nr. 10/2001,

situație fiind identică și în ceea ce privește cota de 84/1502 parte.

Prin decizia civilă nr.

311/A din 12 noiembrie 2010 Curtea de Apel Cluj, secția civilă, muncă și

asigurări sociale, pentru minori și familie a admis apelurile declarate de

pârâții Primarul municipiului Cluj-Napoca și Consiliul Local al municipiului

Cluj-Napoca, a schimbat în tot sentința atacată, astfel:

A admis excepția

lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al municipiului

Cluj-Napoca și, în consecință, a respins acțiunea formulată de reclamanta C.A.,

în contradictoriu cu acest pârât, pentru lipsa calității procesuale pasive a

acestuia.

A respins în

întregime acțiunea precizată formulată de reclamanta C.A., în contradictoriu cu

pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța

această hotărâre, Curtea a reținut următoarele considerente:

Prin Dispoziția nr. 4148

din 05 martie 2007, emisă de Primarul municipiului Cluj-Napoca, a fost

soluționată notificarea din 09 august 2001, formulată de petenții C.A., R.V.E.

și R.H., după cum urmează: a fost respinsă cererea având ca obiect terenul în

suprafață de 1252 mp., expropriat de la C.A.P. Înfrățirea, pe motiv că nu face

obiectul Legii nr. 10/2001; a fost respinsă cererea având ca obiect terenul

preluat în baza Legii nr. 58/1974, reținându-se că acesta, potrivit art. 1 pct.

1.4 lit. c) din H.G. nr. 498/2003, nu cade sub incidența Legii nr. 10/2001; s-a

propus acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005,

având în vedere despăgubirile primite la expropriere, pentru terenul în

suprafață de 166 mp. și pentru construcție, situate în Cluj-Napoca, str. Dealului

(dosar fond).

În considerentele

acestei Dispoziții s-a reținut faptul că revendicatorii au calitatea de

persoane îndreptățite în baza Legii nr. 10/2001, C.A., în baza art. 3 alin. (1)

lit. a), coroborat cu art. 4 alin. (2), fiind în parte fost proprietar, iar în

parte, moștenitor al fostului proprietar, C.M., iar R.M. și R.G., în temeiul

acelorași texte legale, fiind proprietari asupra construcției și asupra cotei

de 83/1502 parte din teren, fiecare familie, conform CF. Imobilul a trecut în

proprietatea Statului Român în baza Decretului de expropriere nr. 12/1987, cu

plata unor despăgubiri legale în sumă de 52.554 lei pentru construcție și 187

lei pentru terenul de 83 mp., în favoarea numiților R.G. și R.M., și,

respectiv, în sumă de 56.957 lei pentru construcție și 187 lei pentru terenul

de 83 mp., în favoarea numiților C.M. și Ana, iar pentru C.A.P. Înfrățirea s-au

stabilit despăgubiri în sumă de 2.817 lei pentru terenul în suprafață de 1252

mp., expropriat.

Prin notificarea

înregistrată sub nr. 1360 din 09 august 2001, petenții C.A., născută S., R.V.E.

și R.H., au solicitat restituirea în natură a suprafeței de 1502 mp., înscrisă

în CF Cluj-Napoca, constând din curte și grădină amplasată în Cluj-Napoca, str.

Dealului, precum și măsuri reparatorii sub formă de despăgubiri în bani, pentru

casa demolată în suprafață de 187,40 mp. și pentru care la expropriere s-a

primit o despăgubire modică de 57.000 lei, susținându-se de către petenți că

pentru teren nu s-a primit nicio despăgubire (dosar fond).

Din Referatul privind

propunerea de soluționare a notificării din 14 iulie 2006 rezultă faptul că

imobilul înscris în CF, casă și teren în suprafață de 1502 mp. a fost preluat

parte prin Decretul de expropriere, parte în baza Legii nr. 58/1974,

construcția fiind în prezent demolată, iar terenul fiind situat în zone

sistematizate (dosar fond).

Din extrasul CF

Cluj-Napoca rezultă că inițial asupra imobilul cu nr. ser A + 1, constând din

casă din cărămidă acoperită cu țiglă, cu o cameră, o bucătărie, dependențe, curte

și grădină în strada Dealului, în suprafață de 1502 mp., a fost proprietar, în

întregime, cu titlu de drept moștenire și partaj numitul S.I., dreptul său de

proprietate fiind intabulat în anul 1960 (dosar fond).

Cartea funciară Cluj,

depusă in extenso în xerocopie la filele 15-16, 17-18 dosar fond, relevă faptul

că sub B 2, prin încheierea de CF din 12 septembrie 1982, în baza sentinței

civile nr. 1438/1982 a Judecătoriei Cluj-Napoca și a deciziei nr. 576/1982 a

Tribunalului Județean Cluj, construcția de sub A + 1 s-a dezlipit din această

carte funciară și s-a împărțit pe apartamente, apartamentele fiind transcrise

în CF.

Totodată, asupra

terenului de sub nr. ser. A + 1 s-a intabulat dreptul de proprietate după cum

urmează: sub B 3 și B 4, asupra cotei de 83/1502 parte, în favoarea lui R.M. și

R.G.; sub B 5 și B 6, asupra cotei de 83/1502 parte, cu titlu de drept

moștenire și partaj în favoarea lui C.A. și C.M.; sub B 7, în favoarea Statului

Român, în cotă de 84/1502 parte; sub B 8, în favoarea C.A.P. Înfrățirea

Cluj-Napoca, în cotă de 1252/1502 parte.

Prin Decretul de

expropriere din 30 ianuarie 1987 s-a expropriat de la C.A.P. Înfrățirea, proprietar tabular sub B 8 în CF Cluj, terenul în suprafață de 1252 mp.,

din Cluj-Napoca, str. Dealului, C.A.P. Înfrățirea figurând la poziția 30 în

tabelul anexă la Decretul de expropriere (verso dosar fond).

Tot la poziția 30 în

tabelul anexă la Decretul de expropriere figurau, pe de o parte, R.G. și R.M.

cu 83 mp. teren și cu o construcție de 85,10 mp., suprafață utilă 103,85 mp.,

iar pe de altă parte, C.M. și C.A. cu un teren de 83 mp., o construcție de

67,30 mp., cu suprafața utilă de 83,55 mp. (verso dosar fond).

Din proces-verbal de

inventariere rezultă faptul că în favoarea C.A.P. Înfrățirea, pentru terenul de

1252 mp. expropriat, s-au stabilit despăgubiri în sumă de 2817 lei; pentru R.G.

și R.M. s-au stabilit despăgubiri în sumă de 187 lei pentru terenul expropriat,

în suprafață de 83 mp., precum și despăgubiri în sumă de 52554 lei pentru

construcțiile expropriate; pentru C.M. și C.A. s-au stabilit despăgubiri în

sumă de 187 lei pentru terenul expropriat, de 83 mp., precum și despăgubiri în

sumă de 57.144 lei, pentru construcțiile expropriate (dosar fond).

Din Dispoziția nr. 14

din 11 mai 1982, emisă de Administrația Financiară a județului Cluj, rezultă

faptul că s-a trecut la stat cota de 24/250 parte din imobilul înscris în CF,

în baza Legii nr. 58/1974, avându-se în vedere lucrările dosarului nr. 6791/1980

al Judecătoriei Cluj-Napoca, precum și decizia Tribunalului Județean Cluj nr. 576/04

mai 1982 (dosar fond).

Prin procesul-verbal din

28 ianuarie 1983, încheiat de G.I.G.C.L. Cluj, rezultă faptul că s-a preluat

efectiv în favoarea Statului Român, în baza Legii nr. 58/1974, porțiunea de 84

mp. din terenul situat în Cluj-Napoca, str. Dealului, înscris în C.F.

Cluj-Napoca (dosar fond).

Din actele de stare

civilă aflate la filele 10-48 dosar fond, coroborate cu certificatul de

moștenitor din 07 iulie 1982 (dosar fond), rezultă faptul că moștenitorii

defunctului S.I., decedat la data de 28 februarie 1980, cu ultimul domiciliul

în Cluj-Napoca, str. Dealului, sunt C.A., fiică în cotă de 1/3 parte și R.M.,

în calitate de fiică și legatară asupra cotei de 2/3 parte, în masa succesorală

fiind inclus imobilul casă din cărămidă și piatră, formată din o cameră,

bucătărie și teren în suprafață 250 mp., conform statutului C.A.P., înscris în

CF Cluj.

Cu ocazia dezbaterii

succesiunii, cota de 24/250 parte din teren, căreia îi corespundea suprafața de

84 mp. teren, conform înscrisurilor aflate la filele 38, 39, 57 dosar fond, a

trecut în proprietatea Statului Român, în baza art. 30 din Legea nr. 58/1974.

Mențiunea inserată în

cuprinsul certificatului de moștenitor, conform căreia în masa succesorală după

S.I., intra doar terenul de 250 mp., este corectă, dat fiind din totalul

suprafeței de 1502 mp. cu cât S.I. fusese inițial intabulat în C.F. Cluj,

suprafața de 1252 mp. constituia proprietatea C.A.P. Înfrățirea, conform

mențiunii de sub B 8 din același CF.

Expertiza

tehnică-judiciară întocmită în cauză de către expert V.V., confirmă faptul că

terenul din CF, este situat în zonă sistematizată, fiind acoperit cu blocurile

de locuințe G 6 și M 6, garaje auto, alei de circulație auto și pietonală între

blocuri și lărgirea străzii Dealului, iar construcțiile care au fost cândva

edificate pe acesta au fost demolate.

Aceiași expertiză a

evidențiat faptul că terenul pretins de reclamantă în compensare, situat în C.B.,

este situat într-o zonă care a făcut obiectul Legii nr. 18/1991, în sensul că au

fost eliberate titluri de proprietate în temeiul acestei legi în favoarea mai

multor persoane (dosar fond), concluziile expertului coroborându-se cu

înscrisurile aflate la dosar fond.

Prin precizarea

plângerii inițiale, precizare depusă la dosarul instanței de fond la data de 28

mai 2008, reclamanta a arătat că „terenul în cauză, făcând obiectul Legii nr. 18/1991,

a fost solicitat încă din anul 1991, cu cererea reclamantei înregistrată la Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca la 06 martie 1991, aceasta nefiind soluționată”,

motiv pentru care reclamanta a revenit „cu cereri ulterioare, conform

celorlalte legi ale fondului funciar, Legea nr. 169/1997 și Legea nr. 1/2000,

la care nu s-a primit răspuns”.

Susținerile

reclamantei sunt confirmate de adresa din 02 noiembrie 1994 a Consiliului Local

al municipiului Cluj-Napoca, prin care reclamanta a fost încunoștințată că

terenul solicitat o să i se atribuie din rezerva de teren constituită de

Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 18/1991, pe un alt amplasament (dosar fond).

Inițial, prin adresa din

10 iulie 1994, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca i-a comunicat

reclamantei faptul că terenul solicitat în baza Legii fondului funciar, din

str. Dealului, nu poate face obiectul repunerii în proprietate sau acordării

altei suprafețe, întrucât pe acest teren sunt amplasate obiective de uz public,

însă, această adresă a intervenit ulterior adreselor din 14 aprilie 1994 și 20

aprilie 1994, prin care Camera Agricolă din cadrul Consiliului Local al

municipiului Cluj-Napoca a invitat-o pe reclamantă să se prezinte la Comisia de Fond Funciar cu acte doveditoare pentru terenul ce a intrat în proprietatea

fostului C.A.P. Înfrățirea (dosar fond).

Prin declarația

autentificată la 31 martie 2003 de B.N.P. A.D.M.C. și M.C., numiții R.H. și R.V.E.,

în calitate de moștenitori ai defunctei R.M., născută S., au declarat că

renunță la orice fel de drepturi ce li s-ar cuvenit conform Legii nr. 18/1991

și Legea nr. 10/2001, cu modificările ulterioare, în favoarea mătușii lor, C.A.,

născută S. (dosar fond).

În conformitate cu

prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicată, nu intră sub

incidența Legii nr. 10/2001 terenurile situate în extravilanul localităților la

data preluării abuzive sau la data notificării, precum și cele al căror regim

juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată,

cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr. 1/2000 pentru

reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor

forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale Legii nr. 169/1997.

Invocarea de către

apelanți a H.G. nr. 498/2003 nu va fi analizată de către instanța de apel,

având în vedere că Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001

au fost aprobate printr-o hotărâre de Guvern ulterioară H.G. nr. 498/2003,

respectiv prin H.G. nr. 250 din 07 martie 2007, publicată în M. Of. nr. 227 din

03 aprilie 2007, H.G. nr. 250/2007 fiind în vigoare atât la data învestirii

primei instanțe, cât și la data soluționării de către prima instanță a fondului

cauzei.

Potrivit art. 8 pct. 1

din H.G. nr. 250/2007, nu fac obiectul Legii nr. 10/2001 terenurile situate în

extravilanul localităților, inclusiv terenurile aflate în extravilanul

localităților și evidențiate în patrimoniul unor societăți comerciale,

indiferent că aveau această situare la data preluării abuzive sau la data

notificării, și nici terenurile al căror regim juridic este reglementat prin

Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și

completările ulterioare, și prin Legea nr. 1/2000, pentru reconstituirea

dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere,

solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale

Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare.

În conformitate cu

prevederile art. 8 din Legea nr. 18/1991, republicată, „(1) Stabilirea dreptului

de proprietate privata asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul

cooperativelor agricole de producție se face în condițiile prezentei legi, prin

reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.

(2) De prevederile

legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ in cooperativa

agricola de producție sau cărora li s-a preluat in orice mod teren de către

aceasta, precum si, in condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii

cooperatori care nu au adus pământ in cooperativa si alte persoane anume

stabilite.

(3) Stabilirea

dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de

proprietate in limita unei suprafețe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoana îndreptățita, potrivit prezentei legi, si de maximum 10 ha de familie, in echivalent arabil.

(4) Prin familie se

înțelege soții si copiii necăsătoriți, daca gospodăresc împreună cu părinții

lor”.

Art. 11 din aceiași

lege precizează ce anume se înțelege prin suprafața adusă în C.A.P., respectiv,

în condiții trebuie formulată cererea de constituire sau reconstituire a

dreptului de proprietate, arătând că „(1) Suprafața adusa in cooperativa

agricola de producție este cea care rezulta din: actele de proprietate, cartea

funciara, cadastru, cererile de înscriere in cooperativa, registrul agricol de

la data intrării in cooperativa, evidentele cooperativei sau, in lipsa

acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori.

(2) Dispozițiile

alineatului precedent se aplica in mod corespunzător si in ceea ce privește

suprafețele preluate de cooperativele agricole de producție fie in baza unor

legi speciale, fie fără nici un titlu sau in orice alt mod.

(2) Dispozițiile alin.

(1) se aplica in mod corespunzător si in ceea ce privește suprafețele preluate

de cooperativele agricole de producție in baza unor legi speciale sau in orice

mod de la membrii cooperatori.

(2^1) Terenurile

preluate abuziv de cooperativele agricole de producție de la persoanele fizice,

fără înscriere în cooperativele agricole de producție sau de către stat, fără

nici un titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea

dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, daca acestea nu au fost

atribuite legal altor persoane.

(3) Stabilirea

dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situației terenurilor

deținute de cooperativa agricola de producție la 1 ianuarie 1990, înscrisă in

sistemul de evidenta a cadastrului funciar general sau a registrului agricol,

corectata cu înstrăinările legal efectuate de către cooperativa pana la data

intrării in vigoare a legii.

(4) Cererea de

stabilire a dreptului de proprietate se depune si se înregistrează la primărie

in termen de 30 de zile de la data intrării in vigoare a prezentei legi”.

Art. 1 pct. 4 lit. c)

din H.G. nr. 250/2007 prevede următoarele:

„Legea nr. 58/1974

privind sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale: prezintă

relevanță deosebită prevederile art. 30 și 31 din respectiva lege, prin care

s-a stabilit că terenurile din intravilan (perimetrul construibil) pot fi

dobândite numai prin moștenire legală, iar în caz de înstrăinare a

construcțiilor, terenul aferent acestora trecea în proprietatea statului cu

plata unei despăgubiri.

Având în vedere că

legiuitorul de după anul 1989 a soluționat această problemă în favoarea

dobânditorilor construcțiilor, recunoscând acestora dreptul/vocația de a obține

titluri de proprietate pentru terenul aferent construcției cumpărate, urmează a

se considera că aceste situații nu cad sub incidența legii” (n.n. este evident

că aceste situații circumscrise Legii nr. 58/1974 nu cad sub incidența Legii nr.

10/2001).

Concret, situația

unor astfel de terenuri care făcuseră obiectul Legii nr. 58/1974 urma să fie

soluționată în conformitate cu dispozițiile art. 36 alin. (3) din Legea nr. 18/1991,

republicată, text legal care prevede următoarele:

„(3) Terenurile

atribuite in folosință pe durata existentei construcțiilor dobânditorilor

acestora, ca efect al preluării terenurilor aferente construcțiilor, in

condițiile dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974, cu privire la

sistematizarea teritoriului si localităților urbane si rurale, trec in

proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosință a terenului,

proprietari ai locuințelor”, atribuirea in proprietate a acestor terenuri

urmând să se facă prin ordinul prefectului, la propunerea primăriilor, făcută

pe baza verificării situației juridice a terenurilor.

Prin prisma

dispozițiilor legale mai sus citate, coroborate cu starea de fapt a cauzei,

astfel cum a fost aceasta expusă în paginile prezentei decizii, Curtea constată

că în prezenta cauză face obiectul Legii nr. 10/2001 doar terenul în suprafață

de 166 mp., 83 mp. constituind fosta proprietate a lui R.G. și R.M., iar 83 mp.

constituind fosta proprietate a lui C.M. și C.A., precum și construcțiile

expropriate și demolate, ce au aparținut celor două familii.

În schimb, terenul în

suprafață de 1252 mp., pe care S.I. l-a predat în favoarea C.A.P. Înfrățirea,

care de altfel și-a și intabulat dreptul de proprietate sub B 8 în CF Cluj, nu

face obiectul Legii nr. 10/2001, ci al Legii fondului funciar nr. 18/1991,

astfel încât, în mod legal, prin Dispoziția nr. 4148 din 05 martie 2007

Primarul municipiului Cluj-Napoca a respins notificarea reclamantei în privința

terenului de 1252 mp.

Acest teren face

obiectul Legii fondului funciar, trebuind să fie solicitat în condițiile

acestei legi și cu respectarea procedurii instituite de această lege, demers pe

care de altfel reclamanta l-a și inițiat, prin formularea cererii din 06 martie

1991, dar în a cărui finalizare nu a insistat, abandonând prin pasivitate orice

demers pe care l-ar fi putut urma în temeiul Legii fondului funciar, și prin

care ar fi putut insista în soluționarea cererii sale formulate în baza Legii nr.

18/1991.

Nici terenul de 84

mp., care a trecut la stat în baza art. 30 din Legea nr. 58/1974 nu face

obiectul Legii nr. 10/2001, ci al Legii nr. 18/1991, republicată, putând fi

solicitat în condițiile art. 36 alin. (3) din această lege.

Prin întâmpinarea

formulată în termen procedural în fața primei instanțe pârâtul Consiliul Local

al municipiului Cluj-Napoca a invocat excepția lipsei calității sale procesuale

pasive, excepție întemeiată, în opinia acestui pârât, pe prevederile art. 21 alin.

(4) și art. 26 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, excepție care urmează să fie

admisă de către Curte, motivat pe următoarele considerente:

Reclamanta a învestit

instanța cu o veritabilă plângere la Legea nr. 10/2001, având ca obiect

anularea unei dispoziții emise în temeiul acestei legi, de către Primarul

municipiului Cluj-Napoca.

În consecință,

această plângere la Legea nr. 10/2001, întemeiată din punct de vedere juridic

pe prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, trebuie soluționată, în

conformitate cu prevederile art. 21 alin. (4) din Legea nr. 10/2001,

republicată, strict în contradictoriu cu emitentul respectivei dispoziții, în

speță, în contradictoriu cu Primarul municipiului Cluj-Napoca.

Astfel, potrivit art.

26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, decizia sau, după caz, dispoziția motivată

de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi

atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la secția civilă a

Tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare sau,

după caz, ale entității învestite cu soluționarea notificării, în termen de 30

de zile de la comunicare.

Art. 21 alin. (4) din

Legea nr. 10/2001, republicată, prevede că în cazul imobilelor deținute de

unitățile administrativ-teritoriale restituirea în natură sau prin echivalent

către persoana îndreptățită se face prin dispoziția motivată a primarilor,

respectiv a Primarului general al municipiului București, ori, după caz, a

Președintelui c consiliului Județean.

Așa fiind, în temeiul

art. 21 alin. (4) coroborat cu art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001,

republicată, Curtea urmează să admită excepția lipsei calității procesuale

pasive a pârâtului Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca.

Pe cale de

consecință, în temeiul tuturor considerentelor de fapt și de drept anterior

expuse și a prevederilor art. 295, art. 296 C. proc. civ., se vor admite

apelurile, conform dispozitivului prezentei decizii.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs reclamanta C.A., criticând-o sub următoarele aspecte:

În mod greșit arată

că obiectul Legii nr. 10/2001 este doar suprafața de 166 mp. și 83 mp. constând

în fosta proprietate a lui R.G. și R.M.

Terenul în suprafață

de 1252 mp. pe care antecesorul nostru S.I. l-a predat la CAP înfrățirea a făcut șl obiectul unei exprop1eri pentru construirea de locuințe expertiza

efectuată de către expertul V.V. confirmând acest aspect zona fiind

sistematizată și acoperită cu blocuri de locuințe G6 și M, garaje auto, alei de

circulație auto și pietonală și prin urmare ce face obiectul Legii nr. 10/2001.

Pentru terenul din

speță în suprafață de 1502 stjp, înscris în CF, situat în str. Dealului, astfel

cum rezultă din amplul probatoriu depus la dosar am făcut demersuri potrivit

Legii nr. 18/1991, lucru reținut de altfel de către instanță. Consiliul Local

al municipiului Cluj-Napoca mi-a răspuns încă în anul 1994 prin adresa din 02

noiembrie 1994 că în schimbul terenului solicitat. în prezent ocupat cu

construcții, o să-mi atribuie teren din rezervă.

Dosarul de fond

funciar a fost complet încă din acea vreme dar Consiliul local prin Comisia de

specialitate constituită potrivit Legii nr. 18/1991 nu a mai finalizai

acordarea terenului la schimb cu toate revenirile făcute la Legea nr. 169/1997 și Legea nr. 1/2001.

Așa stând lucrurile

poziția Comisiei Locale este cel puțin nejustificată și pe lângă faptul că

dovedește încălcarea cu premeditare a legilor fondului funciar, apare ca total

împotriva spiritului și rațiunii de aplicare a Legii nr. 247/2005, adoptată de

parlament tocmai în ideea și spiritul îndreptării unor nedreptăți și abuzuri

făcute prin aplicarea legilor anterioare.

Cu atât mai puțin

apare ca temeinică și legală soluția dată de instanța de judecată . aceasta

fiind în ultimă instanță cea abilitată de lege să îndrepte greșelile și

nedreptățile făcute de către comisiile locale în plan și pe cale administrativă

și constituie însuși rațiunea instituirii controlului judecătoresc asupra

modului de aplicare a noilor reglementări.

Potrivit CF

Cluj-Napoca, proprietar tabular asupra imobilului cu destinația casa, curte și

grădină în suprafață de 1502 stjp., situat în str. Dealului, a fost S.I., cu

titlu de moștenire și partaj.

Prin încheierea de

CF, în coala funciară Cluj asupra terenului de sub nr. ser. A+1 se intabulează

dreptul de proprietate : R.M. și R.G. în cota de 83/1502 parte, C.A. și C.M. în

cota de 83/1502 parte cu titlul de moștenire și partaj, precum și Statul Român

în cota de 84/1502 parte, CAP Înfrățirea Cluj-Napoca, în cotă de 1252/1502

parte.

Din adeverința din 21

februarie 1984 rezultă că subsemnata reclamantă și soțul meu C.M., în prezent

decedat, am primit în folosință de la CAP înfrățire suprafața de 1252 stjp. În

baza Decretului nr. 12 din 30 ianuarie 1987, construcția înscrisă în CF Cluj

împreună cu întreaga suprafață de 1502 stjp. au fost

expropriate în vederea construirii de locuințe.

Se arată în sentință

că, din adeverință rezultă că subsemnatei, în temeiul Legii nr. 18/1991, mi-a

fost validată doar suprafața de 8200 mp. teren pentru care am primit titlul de

proprietate. De asemenea, susține instanța total nejustificat că terenul în

suprafață de 1502 stjp. nefiind validat în favoarea reclamantei, în urma

cererii la Legea nr. 18/1991 printr-o hotărâre a Comisiei Județene Cluj, nu

mi-a fost recunoscut calitatea de persoană îndreptățită la terenul supus

exproprierii.

Instanța de

rejudecare ignoră complet înscrierile din CF Cluj, în care am menționat că cel

puțin cota de 1252/1502 parte a rămas înscrisă în favoarea CAP înfrățirea.

Decretul de expropriere nr. 12/1984 nu a fost operat în cartea funciară în ceea

ce privește cota CAP înfrățirea și la acea dată înscrierea în CF avea caracter

constitutiv de drepturi.

Prin urmare cererea

noastră la Legea nr. 247/2005, lege care completează și corectează legile

anterioare de retrocedare, indiferent de suprafețele validate sau nevalidate de

Comisia județeană Cluj, comisie care nu se opune acțiunii noastre, vizează cei

puțin această cotă rămasă în proprietatea tabulară a CAP înfrățirea.

Din punct de vedere a

art. 8 din Legea nr. 18/1991 cota revendicată de subsemnata în temeiul Legii nr.

247/2005 face parte din patrimoniul CAP și prin urmare mi se poate reconstitui

dreptul de proprietate pe acest temei.

În privința acestui

teren își fac aplicarea prevederile Legii nr. 247/2005 de. completare a Legii nr.

18/1991, 169/97 și 1/2000 care stabilesc primordialitatea acordării de teren în

compensare, la schimb și numai în subsidiar dar și prevederile Legii nr. 1/2000,

art. 10 în care se arată că se poate acorda teren nu numai din rezervă ci și

din terenurile proprietate privată ale municipiului sau din cele ce vor fi

trecute din proprietate publică în cea privată conform Legii nr. 218/1998.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de reclamanta C.A. împotriva deciziei nr. 311/A din

12 noiembrie 2010 a Curții de Apel Cluj – secția civilă, de muncă și asigurări

sociale, pentru minori și familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 27 septembrie 2011.