ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4012/2010

Asupra recursului penal de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

Încheierea din 28 octombrie 2010 pronunțată în Dosarul nr. 11294/2/2009

(2766/2009), Curtea de Apel București, secția I penală, a respins cererea

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția

Națională Anticorupție privind menținerea măsurii arestării preventive conform

art. 300

2

din C. proc. pen. și, în baza art. 160

8a

alin.

(2) din același cod, a admis cererea inculpatului R.D. și a dispus punerea în

libertate provizorie sub control judiciar a acestuia.

În baza art. 160

2

alin. (3) din C. proc. pen.,

inculpatul a fost obligat să respecte următoarele:

- să nu depășească limita teritorială a țării decât în

condițiile stabilite de instanță;

- să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori

este chemat;

- să se prezinte la organul de poliție desemnat cu

supravegherea, conform programului întocmit de acesta sau ori de câte ori este

chemat;

- să nu-și schimbe locuința fără încuviințarea instanței de

judecată;

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio

categorie de arme.

În baza art. 160

2

alin. (3

3

) C. proc.

pen., inculpatul urma să respecte pe timpul liberării provizorii și următoarele

obligații:

- să nu se deplaseze la sediul Tribunalului Prahova;

- să nu se apropie, să nu comunice în vreun fel, direct sau

indirect cu niciunul dintre inculpați.

De asemenea, în baza art. 160

2

alin. (3

2

)

din același cod, instanța a atras atenția inculpatului că, în caz de încălcare

cu rea-credință a obligațiilor care-i revin, se va lua măsura arestării

preventive.

Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut că prin

Rechizitoriul nr. 207/P/2009, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție - Direcția Națională Anticorupție a dispus trimiterea în judecată în

stare de arest preventiv pe inculpatul R.D. pentru săvârșirea a 2 infracțiuni de

luare de mită prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din

Legea nr. 78/2000 și 2 infracțiuni de favorizare a infractorului prev. de art.

264 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) din același cod. Prin același act de

inculpare au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații

P.V.I., S.I. și M.E.

În fapt, s-a reținut că în luna septembrie 2009, inculpatul

recurent, în calitate de judecător la Tribunalul Prahova, a pretins și a

primit, prin intermediul inculpatei P.V.I. - avocat în Baroul Prahova, suma de

20.000 euro de la inculpații S.I. și S.Z. pentru punerea în libertate a celui

din urmă, cercetat în stare de arest preventiv, în Dosarul nr. 6419/P/2009 al

Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești.

Același inculpat, în luna octombrie 2009, fiind învestit cu

soluționarea Dosarului nr. 1084/105/2009 al Tribunalului Prahova privind pe

inculpatul P.F., a primit de la acesta prin intermediul inculpatei P.V.I. suma

de 20.000 euro, pentru a-l pune în libertate.

Curtea de Apel București, prin Încheierea din 5 noiembrie

2009, a luat față de inculpatul R.D. măsura arestării preventive, măsură

prelungită în mod repetat până la această dată, apreciindu-se că există indicii

temeinice că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat, pedepsele

prevăzute de lege pentru aceste infracțiuni sunt mai mari de 4 ani închisoare

și lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea

publică.

La acest moment însă, instanța de fond a apreciat că se

poate dispune cercetarea în stare de libertate a inculpatului, cu obligarea la

respectarea anumitor reguli și impunerea unui control judiciar, cererea de

liberare provizorie este atât admisibilă în principiu, cât și în fond, iar

procesul penal poate continua cu inculpatul în stare de libertate, mai ales că

timp de 4 luni cercetarea judecătorească este întârziată din motive

neimputabile inculpatului.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal a declarat

recurs inculpatul, recurs pe care l-a retras astăzi în ședință publică.

Înalta Curte, analizând recursul declarat de inculpat și

poziția adoptată de acesta în fața sa, în baza art. 385

4

rap. la

art. 369 din C. proc. pen., urmează să ia act de retragerea recursului declarat

de inculpatul R.D. împotriva Încheierii din 28 octombrie 2010 pronunțată de

Curtea de Apel București, secția I penală.

Potrivit dispozițiilor legale arătate, până la închiderea

dezbaterilor la instanța de recurs, oricare din părți își poate retrage apelul

declarat, iar retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin

mandat special, condiție îndeplinită în cauza de față.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., cheltuielile

judiciare urmează a fi suportate de recurentul inculpat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul R.D.

împotriva Încheierii din 28 octombrie 2010 a Curții de Apel București, secția I

penală, pronunțată în Dosarul nr. 11294/2/2009.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., obligă pe

recurentul inculpat la plata sumei de 150 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul datorat

apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 10 noiembrie 2010.