ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1111/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1111/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 4803/1/2007
la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal,
D.M., judecător la Judecătoria Focșani, în baza art. 29 alin. (7) și (8) din Legea
nr. 317/2004, republicată, a formulat recurs în termen, la data de 20 mai 2007,
împotriva hotărârii nr. 317 din 19 aprilie 2007 a Plenului Consiliului Superior
al Magistraturii solicitând anularea acesteia și obligarea intimatului să emită
o nouă hotărâre prin care să se valorifice dreptul recurentei de a fi promovată
efectiv sau pe loc la Tribunalul Vrancea.
În motivarea cererii s-a
arătat că recurenta a participat la concursul de promovare a judecătorilor în funcții
de execuție organizat la data de 4 februarie 2007, a obținut media 8 îndeplinind
condițiile prevăzute de art. 27 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea
concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, însă intimatul refuză
să facă aplicarea dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Regulament, în sensul de a
i se valorifica dreptul câștigat la concurs, susținând eronat că la Tribunalul Vrancea
nu este vacant nici un „post de execuție de judecător”; că sintagma folosită este
incorectă, nelegală, în legislație folosindu-se termenul de „funcție de execuție”,
„funcție de conducere” și „posturi vacante” dar nu posturi de execuție sau de conducere.
Recurenta a mai precizat
că la Tribunalul Vrancea există un post vacant pentru promovare efectivă și că,
postul de promovare pe loc a rămas neocupat în urma examenului iar din actele atașate
recursului rezultă că la Tribunalul Vrancea există un post vacant și încă trei funcții
de conducere vacante.
În motivare, recurenta
a arătat de asemenea, că în art. 28 alin. (3), art. 29 și art. 30 din Regulament
nu se face nici o referire la felul promovării pentru care s-a optat inițial, efectiv
sau pe loc, ci doar la „posturile care se vacantează la instanțele pentru care s-a
optat la înscriere”, regulamentul intenționând să interzică schimbarea instanței
alese inițial cu o altă instanță.
Prin întâmpinarea formulată
în cauză, Consiliul Superior al Magistraturii a arătat că la Tribunalul Vrancea
nu mai există nici un post de execuție astfel încât hotărârea atacată este legală.
Verificând cauza în funcție
de recursul formulat, având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (7) și (8) din
Legea nr. 317/2004, republicată și ale art. 304
1
C. proc. civ., Înalta
Curte constată că recursul nu este fondat.
Din probele administrate
în cauză rezultă că recurenta a participat la concursul pentru promovarea efectivă
la Tribunalul Vrancea, clasificându-se pe poziția a doua, motiv pentru care nu a
putut ocupa singurul post scos la concurs la Tribunalul Vrancea, astfel cum rezultă
din adresă.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului
de promovare a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii nr. 621/2006, „judecătorii și procurorii care îndeplinesc
condițiile prevăzute la art. 27, dar care nu au fost promovați ca urmare a lipsei
posturilor vacante, pot fi promovați în posturile ce se vacantează la instanțele
și parchetele pentru care au optat la înscriere, în termen de 6 luni de la data
comunicării rezultatelor finale ale concursului”.
Recurenta a formulat o
astfel de cerere privind valorificarea rezultatelor concursului din data de 4 februarie
2007 iar Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin hotărârea nr. 317
din 19 aprilie 2007, comunicată petentei la data de 13 iunie 2007, a respins cererea
reținând că la Tribunalul Vrancea, conform anexei, nu există vacant nici un post
de execuție de judecător.
Referitor la cererea privind
eventuala promovare pe loc la Tribunalul Vrancea, în hotărârea Consiliului Superior
al Magistraturii s-a arătat că, în conformitate cu art. 30 alin. (1) și art. 6
alin. (4) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare
a judecătorilor și procurorilor, cei care au participat la concurs pentru promovarea
efectivă nu au posibilitatea de a valorifica rezultatul obținut prin promovarea
pe loc la instanțele pentru care au optat la înscriere, în acest sens fiind și hotărârea
nr. 291 din 19 aprilie 2007 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Pentru a demonstra că
la Tribunalul Vrancea există post vacant de judecător, recurenta a depus adresa
din 10 mai 2007 a Tribunalului Vrancea în care se menționează că există un post
vacant și situația de pe internet a posturilor vacante în care apare la Tribunalul
Vrancea un post vacant de vicepreședinte și unul de președinte secție civilă.
Coroborând aceste acte
și având în vedere că intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a precizat că
la Tribunalul Vrancea nu există post vacant de judecător, Înalta Curte constată
că hotărârea atacată este legală.
Postul de conducere se
ocupă în conformitate cu dispozițiile art. 48 și următoarele din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată și nu în temeiul dispozițiilor
art. 43-47 din aceeași lege, în baza cărora recurenta a participat la concursul
din 4 februarie 2007 pentru promovare într-un post de judecător la Tribunal.
Pentru considerentele
expuse recursul va fi respins ca nefondat și având în vedere situația de fapt și
de drept mai sus reținută, nu se impune analizarea celorlalte susțineri din motivarea
recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de D.M. împotriva Hotărârii nr. 317 din 19 aprilie 2007 a Plenului Consiliului Superior
al Magistraturii, ca nefondat.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 18 martie 2008.