ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3546/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3546/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursurilor penal de față,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Rezoluția nr. 292/P/2008 din 21 octombrie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București în temeiul art. 228 alin. (4) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. și art. 22 alin. (4) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimata M.D., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 246 C. pen., art. 248 C. pen. art. 292 C. pen.; art. 323 C. pen., neînceperea urmării penale față de intimata R.V.C., sub aspectul săvârșii infracțiunilor prev. de art. 288 C. pen., art. 291 C. pen., art. 292 C. pen. și art. 293 C. pen.; neînceperea urmăririi penale față de numiții I.S., D.I. și D.IO., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 292 C. pen.; neînceperea urmăririi penale față de numiții R.V.C., I.S., D.I. și D.IO., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 323 C. pen.
Prin Sentința penală nr. 110 din 27 aprilie 2009 Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a respins ca nefondată plângerea formulată de către petenții I.C., R.G., N.M.M., N.I. și A.M.
Împotriva hotărârii sus-menționate au declarat recurs petenții R.G. și N.M.M. fără a fi motivat.
În timpul ședinței de judecată a fost depusă o cerere de către apărătorul petenților, avocat C.R., prin care se solicita amânarea pronunțării hotărârii în vederea depunerii de concluzii scrise. La data de 2 noiembrie 2009 când a fost amânată pronunțarea deciziei, la cauză nu au fost depuse concluzii scrise.
Recursul declarat este nefondat.
Examinând hotărârea atacată, precum și actele și lucrările dosarului se constată că plângerea petiționarilor a vizat soluția de neîncepere a urmăririi penale date de procuror la data de 21 octombrie 2008 prin Rezoluția nr. 292/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Instanța în mod corect a reținut că s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale prev. de art. 122 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.
Potrivit art. 121 C. pen. prescripția înlătură răspunderea penală, termenul de prescripție fiind stabilit de lege în raport cu pedeapsa prevăzută pentru infracțiunea comisă.
Conform art. 123 termenul de prescripție prev. de art. 122 se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act efectuat în timpul urmăririi penale sau al judecății care potrivit legii trebuie comunicat învinuitului sau inculpatului în desfășurarea procesului penal.
În cauză, în mod corect, s-a constatat că față de data ultimului act reclamat, respectiv 14 septembrie 2000 când a fost emis Certificatul de moștenitor nr. 25/2000 la Biroul notarului public M.D. s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale, care în speță era de 5 ani.
În consecință, recursul petiționarilor va fi respins și se va menține rezoluția a cărei desființare se solicită de către petiționari.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petiționarii R.G. și N.M.M. împotriva Sentinței penale nr. 110 din 27 aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Obligă recurenții petiționari la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 2 noiembrie 2009.