ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2004/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2004/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 15 mai 2012, pronunțată
în Dosarul nr. 54451/3/2011 (1441/2012), Curtea de Apel București, secția I penală,
în temeiul dispozițiilor art. 300
2
C. proc. pen. raportat la art. 160
alin. (1) și (3) C. proc. pen. a menținut starea de arest a apelanților
inculpați E.I.C., O.T.P. și O.O.K.O.
Pentru a pronunța
această hotărâre, Curtea a reținut că în cauză există indicii temeinice din
care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele pentru care
au fost condamnați. S-a arătat că acuzațiile aduse inculpaților în cauză
legitimează, în continuare, detenția preventivă a acestora în sensul că
interesul public al menținerii ordinii, în cauza dată, trece înaintea dreptului
apelantului inculpat arestat preventiv, la libertate.
S-a mai arătat de
asemenea că temeiurile de fapt și de drept care au impus luarea și menținerea
arestării preventive a inculpaților nu s-au modificat ori estompat prin
trecerea timpului, neputându-se susține depășirea unei durate rezonabile a
măsurii privative de libertate.
Împotriva acestei
încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul E.I.C. solicitând
judecarea sa în stare de libertate arătând că nu mai subzistă temeiurile avute
în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Critica adusă nu este
fondată.
Analizând legalitatea
și temeinicia încheierii recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate,
cât și din oficiu conform art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen. sub
toate celelalte aspecte, Înalta Curte reține că recursul declarat de inculpatul
E.I.C. nu este fondat urmând a fi respins ca atare pentru considerentele ce
urmează.
Înalta Curte reține
că inculpatul E.I.C. a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru
săvârșirea infracțiunilor de: constituire pe teritoriul României a unui grup
infracțional organizat în scopul recrutării, finanțării, instruirii de persoane
în vederea realizării unor transporturi de droguri de mare risc din țări ale
Africii și Americii de Sud în țări din Europa și Asia, prevăzută de art. 7 alin.
(1) și (3) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea
criminalității organizate, organizarea, conducerea sau finanțarea faptei de
trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 10 raportat la art. 2 alin.
(1) și (2) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și
consumului ilicit de droguri (persoană recrutată B.F.C.); organizarea,
conducerea sau finanțarea faptei de trafic de droguri de mare risc prevăzută de
art. 10 raportat la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 (persoană
recrutată G.B.A.); organizarea, conducerea sau finanțarea faptei de trafic de
droguri de mare risc, prevăzută de art. 10 raportat la art. 2 alin. (1) și (2)
din Legea nr. 143/2000 (persoană recrutată G.G.); organizarea, conducerea sau
finanțarea faptei de tentativă la trafic de droguri de mare risc prevăzută de art.
10 din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 20 C. pen. raportat la art. 2 alin.
(1) și 2 din Legea nr. 143/2000 (persoane recrutate G.G. și C.R.); organizarea,
conducerea sau finanțarea faptei de trafic de droguri de mare risc prevăzută de
art. 10 din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 20 C. pen. raportat la art. 2 alin.
(1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (persoană
recrutată Crețu Ilie); organizarea, conducerea sau finanțarea faptei de
tentativă la trafic de droguri de mare risc prevăzută de art. 10 din Legea nr. 143/2000
raportat la art. 20 C. pen. raportat la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000
(persoane recrutate G.G. și N.G.C.); organizarea, conducerea sau finanțarea faptei
de tentativă la trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 10 din Legea nr.
143/2000 raportat la art. 20 C. pen. raportat la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea
nr. 143/2000 (persoane recrutate O.P. și N.C.I.); organizarea, conducerea sau
finanțarea faptei de tentativă la trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art.
10 din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 20 C. pen. raportat la art. 2 alin.
(1) și (2) din Legea nr. 143/2000 (persoane recrutate P.G. și P.F.);
organizarea, conducerea sau finanțarea faptei de tentativă la trafic de droguri
de mare risc prevăzută de art. 10 din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 20 C.
pen. raportat la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 (persoană
recrutată P.B.A.), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În fapt, s-a reținut
că inculpatul E.I.C., în perioada noiembrie 2009 - noiembrie 2010 împreună cu
inculpații O.T.P. și O.O.K.O., a constituit pe teritoriul României un grup
infracțional organizat ce avea ca obiectiv recrutarea, finanțarea, instruirea
de persoane în vederea realizării unor transporturi de droguri de mare risc din
țări ale Africii și Americii de Sud în țări din Europa și Asia.
Prin sentința penală nr.
236 din 27 martie 2012, Tribunalul București, secția I penală, printre altele,
în baza art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit.
a) și alin. (2) C. pen., 76 lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul E.I.C.
la pedeapsa principală de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii de constituire a unui grup organizat și la pedeapsa complementară
a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C.
pen., pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 C.
pen., a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă
accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, și b)
C. pen.
În baza art. 10
raportat la art. 2 alin. (1) și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen., art. 76 lit. a) și
art. 80 alin. (2) C. pen. a condamnat același inculpat la pedeapsa de 13 ani
închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de organizare, conducere sau
finanțarea faptei de trafic de droguri de mare risc și la pedeapsa
complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a
și b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 C.
pen., a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă
accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, și b)
C. pen.
În baza art. 33 lit.
a) - 34 lit. b) C. pen., inculpatul E.I.C. va executa, ca urmare a contopirii
pedepselor principale, pe cea mai grea, de 13 ani (treisprezece ani) închisoare
și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.
a) teza a II-a și b) C. pen., pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei
principale.
În baza art. 71 C.
pen., a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă
accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, și b)
C. pen.
În baza art. 350 alin.
(1) C. proc. pen. a menținut arestarea preventivă dispusă față de inculpatul E.I.C.
În baza art. 88 alin.
(1) C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării
preventive de la 04 februarie 2011 la zi.
Nemulțumiți de
soluția pronunțată inculpații au declarat apel împotriva sentinței de
condamnare, cauza aflându-se în prezent pe rolul Curții de Apel București, secția
I penală, pentru soluționarea apelurilor declarate de toți inculpații.
Procedând la
verificarea legalității arestării preventive, în mod corect Curtea de Apel
București, secția I penală, a apreciat ca legală și temeinică măsura arestării
preventive a inculpatului E.I.C., reținând de asemenea că în cauză subzistă
temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
La dosar există probe
și indicii temeinice că inculpatul a comis faptele reținute în sarcina sa,
fiind în acest mod incidente dispozițiile art. 143 C. proc. pen.
Și condițiile
prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen. sunt întrunite în cauză cumulativ,
gravitatea faptelor comise, numărul mare de persoane implicate în activitatea
infracțională, durata mare de timp în care s-a desfășurat activitatea
infracțională, justificând soluția adoptată de instanța de fond.
Faptul că în cauză a
intervenit o hotărâre de condamnare, chiar nedefinitivă, face necesară în
continuare privarea de libertate a inculpatului pentru buna desfășurare a
procesului penal.
Față de
considerentele arătate, apreciind că soluția adoptată este legală și temeinică,
Înalta Curte urmează ca în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc.
pen. să respingă recursul inculpatului ca nefondat.
Văzând și
dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de
inculpatul
E.I.C.
împotriva încheierii
din 15 mai 2012 a Curții de Apel București,
secția
I
penală
, pronunțată în
Dosarul nr.
54451/3/2011
(1441/2012).
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de
200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei,
reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Onorariul interpretului de limba engleză se
va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Definitivă.
Pronunțată, în
ședință publică, azi 8 iunie 2012.