ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2506/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 719/2007 a Tribunalului

Hunedoara a fost respinsă acțiunea de asigurări sociale formulată de reclamantul

A.G., acțiune prin care solicita obligarea C.J.P. Hunedoara la recalcularea pensiei

sale potrivit Legii nr. 226/2006, urmare asimilării perioadei de 29 ani ca lucrată

în condiții speciale de muncă și pe cale de consecință, determinarea punctajului

mediu anual al pensiei prin utilizarea stagiului complet de cotizare de 20 de ani.

Împotriva acestei sentințe

a declarat recurs A.G. (Dosar nr. 8388/97/2006 al Curții de Apel Alba Iulia), soluționarea

cauzei fiind suspendată până la soluționarea excepției de nelegalitate ridicată

de recurent la data de 13 decembrie 2007, referitor la pct. 14 din Ordinul nr. 572/2006

al M.M.S.S.F., prin care au fost aprobate Normele de aplicare a Legii nr. 226/2006.

În motivarea excepției

de nelegalitate s-a arătat că dispozițiile pct. 14 din Norme sunt discriminatorii,

deoarece condiționează acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 226/2006 în

funcție de data înscrierii la pensie.

Prin sentința civilă

nr. 57/2008 a Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal,

excepția de nelegalitate invocată de reclamant a fost respinsă ca inadmisibilă,

nefiind prevăzută de dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificată.

Împotriva acestei sentințe

a declarat recurs reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului

s-a arătat în esență că, în conformitate cu art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004,

modificată, actul atacat fiind emis anterior intrării în vigoare a legii, cauzele

de nelegalitate se analizează prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la

momentul emiterii actului, astfel încât excepția de nelegalitate este admisibilă;

că instanța trebuia să soluționeze fondul cauzei și să aibă în vedere și dispozițiile

Deciziei Curții Constituționale nr. 351/2007.

Verificând cauza în funcție

de motivarea recursului și având în vedere dispozițiile art. 304

1

C.

proc. civ., Curtea apreciază că recursul nu este fondat.

Potrivit art. 4 alin.

(1) din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 262/2007, nelegalitatea actelor

administrative normative nu mai poate fi cercetată pe calea excepției de nelegalitate.

Alin. (2) al art. 4 din

lege, invocat de recurent, are în vedere exclusiv actul administrativ unilateral

cu caracter individual (și nu normativ), întrucât alin. (2) completează și dezvoltă

alin. (1) al art. 4 din Legea contenciosului administrativ.

Se constată că în mod

legal instanța de fond a respins excepția de nelegalitate și a reținut că un act

administrativ cu caracter normativ poate fi atacat oricând pe calea acțiunii directe,

în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, modificată.

De altfel, aceasta este rațiunea pentru care în art. 4 al legii, care reglementează

excepția de nelegalitate, nu s-a mai prevăzut posibilitatea invocării excepției

de nelegalitate a unui act administrativ normativ.

Pentru considerentele

expuse recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând temeiuri de casare

de ordine publică a sentinței, conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ.

Având în vedere soluția

adoptată în cauză, nu se impune analizarea celorlalte motive de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de A.G. împotriva sentinței civile nr. 57/F/CC din 31 martie 2008 a Curții de Apel

Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 iunie 2008.